Centru de Resurse Juridice (CRJ) urmărește de luni bune situația raportului obligatoriu pe care România trebuia să îl trimită către Comitetul ONU pentru persoane cu dizabilități, ca parte a angajamentului luat prin semnarea Convenției privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CDPD), art. 35. Am arătat în detaliu câte termene s-au ratat, câte informații esențiale legate de situația persoanelor cu dizabilități din România nu au ajuns niciodată în atenția Comitetului, cum arată de peste un an acest ping-pong instituțional între autoritățile statului și nu în ultimul, ce riscuri își asumă România tergiversând trimiterea raportului. Printre cele mai grave consecințe este aceea că fondurile europene atrase vor fi condiționate de respectarea acestor obligații încă neonorate de România în relație cu Convenția. Am arătat pe larg ce înseamnă că respectarea Convenției a devenit „condiție favorizantă orizontală” și cum ne afectează, ca stat, lipsa de acțiune și ignorarea responsabilităților față de Comitetul ONU și față de persoanele cu dizabilități din România.
Reacție la aceste informații, ANPD publică pe 15 februarie 2022 pe site-ul său Precizări referitoare la raportul României către Comitetul ONU, însă omite să le transmită și către CRJ.
CRJ consideră necesar să aducă, pentru moment, 3 mențiuni absolut necesare cu referire la această poziție a ANPD, mențiuni care vin să corecteze informațiile eronate pe care ANPD le aduce în această discuție, în loc să răspundă concret la întrebarea: de ce nu se trimite raportul și când o va face?
______________________________
- ANPD afirmă că: „Potrivit memorandumului “Măsuri necesare îndeplinirii condiției prealabile Implementarea și aplicarea Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu decizia 2010/48/CE – din 2019” criteriul 1 de îndeplinire a acestei condiții, în responsabilitatea instituției noastre, este: existența unui cadru național pentru implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități care include obiective cu ținte măsurabile, un mecanism de colectare și monitorizare a datelor. Potrivit memorandumului mai sus menționat, acest criteriu este îndeplinit prin elaborarea Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități O Românie echitabilă,, 2022-2027 și a Planului operațional privind implementarea Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități O Românie echitabilă,, 2022-2027, care conține obiective cu ținte măsurabile, un mecanism de colectare și monitorizare a datelor.” – pct. 1, Precizări, 15.02.2022, https://bit.ly/3rWwL5r
FALS! Guvernul trebuie să demonstreze Comisiei Europene cum anume a îndeplinit condiția favorizantă, iar modul în care acest lucru se va face este descris, fără să lase loc de interpretări, și anume prin:
”Existența unui cadru național pentru implementarea CDPD care presupune:
– Obiective cu ținte măsurabile, un mecanism de colectare și monitorizare a datelor.
– Asigurarea faptului că politicile, legislația și standardele în materie de accesibilitate se reflectă în mod corespunzător în pregătirea și implementarea programelor
– Modalități de raportare către Comitetul de monitorizare cu privire la cazurile de neconformitate cu CDPD a operațiunilor sprijinite de fonduri și la plângerile referitoare la încălcarea CDPD depuse în conformitate cu dispozițiile luate în temeiul articolului 69 alineatul (7)”
Mai mult, Memorandumul la care face referire ANPD nu a fost dezbătut cu persoanele cu dizabilități în conformitate cu art. 33 CDPD iar conținutul acestuia nu este cunoscut. Hotărârea de guvern pentru adoptarea Strategiei, a Planului de acțiune și a Bugetului, nu a fost adoptată, deci nici aceste demersuri nu pot fi invocate în încercarea de a sugera că România ar îndeplini condiția favorizantă orizontală.
În concluzie, Cele două documente invocate de ANPD nu răspund criteriilor stabilite în Anexa III, Regulamentul privind Dispozițiile Comune, iar precizarea este FALSĂ.
______________________________
- ANPD afirmă că „România trebuia să transmită raportări către Comitetul ONU începând din 2013, din patru în patru ani: 2013, 2017, 2021. – pct. 2, Precizări, 15.02.2022, https://bit.ly/3rWwL5r
ADEVĂRAT: Conform art. 35 din Convenție, afirmația ANPD este CORECTĂ. România este așadar restantă cu 3 rapoarte către Comitetul ONU. România este altfel singurul stat din UE și din regiune, care a ratificat Convenția și a ignorat complet această obligație pe care o are. Absența raportărilor poate afecta fundamental accesul României la fondurile din Politica de Coeziune și la decontarea cheltuielilor prin PNRR.
______________________________
- ANPD afirmă că: Faptul că Raportul nu a fost transmis către Comitetul ONU, nu înseamnă că România nu a făcut progrese în implementarea Convenției. – pct. 3, Precizări, 15.02.2022, https://bit.ly/3rWwL5r
FALS! Comitetul ONU, prin art. 36, este singurul for care poate stabili dacă România a înregistrat sau nu progrese. Acesta stabilește gradul în care s-a îndeplinit această cerință și care sunt pașii și recomandările ulterioare către respectivul stat, iar toate aceste recomandări se pot face în condițiile în care statul pune pe masa Comitetului raportul pe care acesta să formuleze opinii și recomandări.
Așadar, în raport cu Convenția, ANPD nu poate evalua măsura în care România respectă prevederile, ci doar Comitetul ONU poate face aceste evaluări. Afirmația este FALSĂ.
CRJ a arătat pe larg încă din 7.02.2022 ce teme trebuie să atingă un asemenea raport și, cu exemple concrete, am ilustrat tocmai aceea că România este departe de a fi înregistrat progrese, așa cum afirmă ANPD. Dovadă, pe lângă argumentele CRJ, stau și deciziile CEDO din ultimii 11 ani care vorbesc limpede despre nivelul respectării Convenției de către Statul Român.
_______________
Așadar, Recomandăm ANPD o mai atentă parcurgere a Convenției, în special articolele 35 și 36 care vor clarifica cu siguranță pentru instituția care este, de altfel, mecanismul de coordonare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, care sunt atribuțiile sale și care sunt atribuțiile Comitetului ONU.
__________________________________-
Proiectului ”LIBER SĂ DECID. Tranziția de la tutelă la Sprijin în Luarea Deciziilor pentru persoanele cu dizabilități” este implementat de Centrul de Resurse Juridice cu sprijinul financiar al Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!
