Audierea la Marea Cameră a CEDO în cazul CRJ pentru Valentin Câmpeanu vs. România

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) urmează să anunțe verdictul în cazul CRJ pentru Valentin Câmpeanu vs. România, după ce, miercuri, 4 septembrie 2013, a avut loc la Strasbourg audierea în Marea Cameră.

Forul, compus din 17 judecători, va decide într-o etapă ulterioară audierii, dacă admite judecarea cauzei, în care CRJ se luptă împotriva statului român, în numele lui Valentin Câmpeanu, tânărul de 18 ani, orfan, de etnie romă, infestat cu HIV, suferind de dizabilități intelectuale, și decedat în 2004, în Spitalul de Psihiatrie de la Poiana Mare.

Comisarul pentru drepturile omului, alături de CRJ

La audierea din 4 septembrie, a intervenit, ca a treia parte în cauză, comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei, Nils Muižnieks. Comisarul Muižnieks a subliniat importanța cazului Valentin Câmpeanu, care ar putea stabili poziția Curții cu privire la accesul la justiție al persoanelor cu dizabilități .

El a arătat că, în circumstanțe excepționale, organizațiilor non- guvernamentale ar trebui să li se permită să depună cereri la Curte în numele victimelor, mai ales în cazurile care privesc grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilități intelectuale și psiho – sociale. Interventia comisarului se regasește AICI

Centrul de  Resurse Juridice (CRJ) a fost reprezentat de directoarea executivă, Georgiana Iorgulescu, managerul programului Pledoarie pentru Demnitate, Georgiana Pascu, iar Interights, organizația care a susținut CRJ în acest demers, de avocatul Constantin Cojocariu.

O parte dintre judecători a adresat întrebări reprezentanților Guvernului României și reprezentanților CRJ și Interights. Reprezentanții Guvernului nu s-au referit în răspunsurile lor la circumstanțele morții lui Valentin Câmpeanu, ci și-au bazat intervențiile exclusiv pe ideea respingerii admisibilității judecării pe fond a cauzei, de către CEDO.

Din punctul de vedere al CRJ, în timpul audierilor, reprezentanții Guvernului nu au reușit să aducă argumente în susținerea ideii că persoanele cu dizabilități aflate în instituțiile statului se bucură de o protecție reală din perspectiva drepturilor omului.

De altfel, judecătorii Marii Camere s-au arătat interesați de starea în care l-au găsit, în 2004, experții CRJ pe Valentin Câmpean, la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, apoi dacă tânărul ar fi avut acces la o reprezentare reală sau dacă ar fi putut depune plângeri, în cazul în care ar fi fost victima unui abuz instituțional.

Reamintim că din perspectiva cazuisticii CEDO, cazul Valentin Câmpeanu reprezintă o premieră. Simplul fapt că nu există un precedent în depunerea unei cereri a unui ONG de drepturile omului în numele persoanelor cu dizabilități demonstrează că acestea nu au acces real la justiție, nici pe plan intern, nici la CEDO. Lipsa accesului la justiție arată că persoanele cu dizabilități, închise în instituții, nu sunt pe deplin protejate.

CRJ atrage atenția că și acum, în 2013, cazul Valentin Câmpeanu s-ar putea repeta, întrucât persoanelor cu dizabilități, institutionalizate, nu le sunt respectate drepturile fundamentale.

Principala dovadă în acest sens este sentința, în primă instanță, din 4 septembrie 2013, în care Judecătoria Sectorului 2 a stabilit că CRJ poate efectua vizite la CRRN ”Gheorghe Șerban”. Decizia vine la mai bine de un an după ce organizației i s-a refuzat, în repetate rânduri, accesul în CRRN ”Ghe. Șerban” de către DGASPC Sector 2.

Concret, dacă în 2004 experții CRJ au putut vizita neanunțat Spitalul Poiana Mare, unde l-au găsit pe Valentin Câmpeanu, acum, în 2013, reprezentanții ONG-ului nu pot intra într-o instituție pentru tineri cu dizabilități, aflată la câțiva kilometri de centrului Capitalei, decât printr-o decizie a unei instanțe.

Audierea la Marea Camera a CEDO în cazul CRJ pentru Valentin Câmpeanu reprezintă o premieră din perspectiva recunoașterii rolului ONG-urilor de apărare a drepturilor omului în reprezentarea persoanelor cu dizabilități închise în instituții publice și lăsate fără apărare. Înregistrarea audierii este disponibilă pe site-ul Curții Europene a Drepturilor Omului, cu acces direct de AICI

Alte informații

Centrul de Resurse Juridice a solicitat Curţii să-şi adapteze criteriile de admisibilitate, astfel încât să permită ONG-urilor de drepturile omului să reprezinte persoane cu dizabilităţi și închise în instituții, chiar şi în absenţa unei autorizaţii specifice.

Dacă după audierea din 4 septembrie Curtea admite să judece cauza CRJ pentru Valentin Câmpeanu vs. România, atunci orice ONG de drepturile omului din Europa s-ar putea adresa CEDO în numele oricărei persoane vulnerabile, lipsită de apărare și închisă într-o institutție socială, medicală a statului.

În prezent, persoanele cu dizabilităţi mintale din instituţii nu beneficiază pe deplin de protecţia articolelor din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, fiind izolate de societate, cu posibilități restrânse de a se adresa unei instanţe dacă le sunt încălcate drepturile.

CRJ pentru Valentin Câmpeanu vs. România reprezintă o dublă premieră în domeniul drepturilor omului: este primul caz în fața CEDO care ridică problema accesului la justiție al persoanelor cu dizabilităţi mintale, care nu au un reprezentant legal și sunt închise în instituţii, și totodată, este primul caz în ceea ce privește decesele pacienților.

Cine esteValentin Câmpeanu?

Valentin Câmpeanu a fost un copil abandonat la naştere, seropozitiv şi cu dizabilități intelectuale. Şi-a petrecut toată viaţa în instituţiile de stat. La vârsta majoratului a trebuit să părăsească orfelinatul, dar nicio instituţie nu şi-a asumat responsabilitatea îngrijirii sale.

Pe 13 februarie 2004, Valentin a fost lăsat în curtea Spitalului de Psihiatrie Poiana Mare. O săptămână mai târziu, pe 20 februarie 2004, a fost găsit de experţii Centrului de Resurse Juridice (CRJ). Era izolat, închis singur într-un depozit întunecos, fără haine. Cântărea cel mult 45 de kilograme. Nu primea tratament și nu părea să i se dea de mâncare. Nimeni nu voia să-l atingă, ”pentru că avea SIDA”. În aceeaşi zi, la scurt timp după plecarea experților CRJ, pe 20 februarie 2004, Valentin a murit. Abia împlinise 19 ani.

Scurt istoric al cazului: 

După ce a epuizat toate căile de atac din România, la cinci ani după moartea lui Valentin, CRJ, alături la Interights, a decis să se adreseze CEDO.

În 15 ianuarie 2013, CRJ a fost anunțat că pe 4 septembrie 2013 toate părțile implicate în acest caz vor fi audiate de Marea Cameră a CEDO. Potrivit fișei de țară, aceasta este a cincea cauză cu care România ajunge în fața Marii Camere a CEDO.