Jul 13

Pledoarie pentru o iniţiativă anticorupţie la nivelul Camerei Deputaţilor şi a Senatului României

Unul dintre cele mai puternice discursuri publice din România este discursul anticorupţie. Nu este de mirare că există o competiţie de imagine între cine clamează mai bine integritatea. În ultimele zile, atât puterea cât şi opoziţia se întrec în proiecte legislative privind confiscarea extinsă, în condiţiile în care experţii care susţineau cu cerbicie necesitatea modificării Constituţiei pentru a se putea legifera confiscarea extinsă îşi schimbă discursul ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale şi a punctelor de vedere ale Consiliului Superior al Magistraturii. În toată această batălie exclusiv pentru imaginea de cal alb, Parlamentul iese de fiecare dată oaia neagră de care, vezi-doamne, se loveşte avântul anticorupţie, tocmai pentru că Parlamentul nu a ales sau nu a putut să intre în această retorică lipsită de conţinut. Totuşi, Parlamentul are un rol mult mai important decât alte instituţii în promovarea unui climat de integritate în societate. Cred că acum este un bun moment pentru lansarea unei “Iniţiative pentru integritate” la nivelul Camerei Deputaţilor şi a Senatului României. Care sunt argumentele pentru o atare iniţiativă?

  1. În această perioadă se află în elaborare noua Strategie Naţională Anticorupţie care va avea doi piloni principali: (1) creşterea capacităţii instituţiilor publice (inclusiv Parlamentul) de a pune efectiv în aplicare măsurile preventive anticorupţie existente şi (2) asumarea problematicii integrităţii de către conducătorii instituţiilor publice. Cele două Camere pot sprijini acest demers şi pot contibui la atingerea obiectivelor Stategiei, inclusiv prin măsuri interne de prevenire a incompatibilităţilor, conflictelor de interese, corupţiei şi creştere a transparenţei.
  2. În data de 5 iulie 2011 a fost dat publicităţii chestionarul privind runda a IV-a de evaluare GRECO (Grupul de State împotriva Corupţiei), axată pe prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor. Astfel, chestionarul cuprinde teme cheie pe care cele două Camere le pot include într-o iniţiativă pentru integritate: (1) Transparenţa procesului legislativ (ex. procedura de consultare publică, nivelul de transparenţă privind compunerea şi activitatea comisiilor parlamentare,  transparenţa dezbaterilor parlamentare, transparenţa voturilor); (2) Principii etice şi norme de conduită – mecanismele de monitorizare a aplicării acestor standarde; (3) Mecanismele şi procedurile de gestionare a conflictelor de interese (ex. rolul comisiilor juridice în rezolvarea incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese); (3)  Interdicţii sau restricţii privind desfăşurarea anumitor activităţi (ex. contactul cu terţii care ar putea încerca să influenţeze deciziile, utilizarea informaţiilor confidenţiale şi a resurselor publice); (4) Declararea averilor şi a intereselor, şi mecanismele de aplicare a sancţiunilor; (5) Conştientizarea standardelor de integritate la nivelul parlamentarilor.
  3. A fost aprobat recent un cod de conduită pentru membrii Parlamentului European. Detalii aici .
  4. Parlamentul poate fi un exemplu pentru alte instituţii publice şi se poate angaja într-un proces de simplificare legislativă. Orice tip de legislaţie adoptată la nivel central impune costuri şi sarcini administrative (vezi studiul “Paying Taxes 2010”). Măsurarea şi raţionalizarea acestor sarcini din perspectiva cetăţeanului sau agentului economic constituie o măsură fundamentală de prevenire a corupţiei din moment ce principala practică de corupţie identificată de cetăţeni (într-un studiu din anul 2010 al Asociaţiei Agenda 21) este “primirea de bani şi cadouri pentru servicii la care cetăţenii au dreptul”. Reglementarea dezordonată, schimbările legislative dese, lipsa de coordonare şi viziune, reglementarea de multe ori sub presiunea timpului, slaba redactare a textului conduc la confuzii în implementare, costuri şi sarcini administrative împovărătoare. Toate acestea au ca rezultat corupţia (darea de mită) pentru evitarea aplicării regulilor, legislaţiei şi, apoi, la scăderea productivităţii şi dezvoltării economice. Astfel, o măsură de prevenire a corupţiei este simplificarea legislativă. Implicarea Parlmentului şi a Consiliului Legislativ în această temă este cu atât mai importantă cu cât există, la nivelul Guvernului, o Strategie pentru o mai bună reglementare.
  5. Încrederea cetăţenilor în Parlament este mică deşi Parlamentul este o instituţie esenţială în orice democraţie. O „iniţiativă pentru integritate” consistentă ar putea adauga un plus imaginii Parlamentului României.

Cred că multe alte argumente sunt posibile de aceea Centrul de Resurse Juridice va transmite în câteva zile o scrisoare preşedinţilor celor două Camere pentru a le propune organizarea unei dezbateri publice privind oportunitatea lansării unei astfel de iniţiative la nivelul Parlamentului.

 

 

 

Permanent link to this article: http://www.crj.ro/blog/archives/197