Oct 23

Cum a reuşit Agenţia Naţională de Integritate (ANI) să modifice Constituţia printr-un comunicat de presă

Cum a reuşit Agenţia Naţională de Integritate (ANI) să modifice Constituţia printr-un comunicat de presă

Azi, 23 octombrie 2012, ar fi fost o zi obişnuită dacă ANI nu ar fi decis să se facă iar de râs singură. ANI s-a mai făcut de râs recent cand i-a absolvit de incompatibilităţi pe judecătorii Curţii Constituţionale tot prin comunicate de presă, fără a avea dosare pe rol. Aşadar, într-un comunicat de presă prin care cheamă la ordine Parlamentul, ANI inserează o frază prin care reuşeşte să dea peste cap Constituţia României şi drepturile omului. ANI zice că “[…] Mircea Diaconu nu mai poate candida pentru o funcţie eligibilă de membru al Parlamentului pe o perioadă de trei ani […]”. Această frază este ridicolă din doua puncte de vedere: unul juridic şi unul gramatical.

Juridic, drepturile electorale pot fi pierdute, conform Constituţiei (art. 36 şi 37), în câteva situaţii clar precizate:
–         eşti pus sub interdicţie, fiind debil sau alienat mintal;
–         esti condamnat, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale;
–         nu îţi este interzisă prin lege asocierea în partide politice.
Drepturile electorale sunt grantate şi de Convenţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (art. 3), precum şi de Declaraţia drepturilor omului (art. 21).
Cum Mircea Diaconu a fost găsit în incompatibilitate prin rămânerea definitivă a raportului de evaluare al ANI, el nu este pus nici sub interdicţie, nu este nici condamnat penal şi nici nu i se interzice prin lege să se asocieze în partide politice (un alt drept fundamental al omului, la liberă asociere). ANI invocă o prevedere din Legea 176/2010 pe care însa nu o citează cap-coada ci doar ce îi convine. În art. 25 din Legea 176/2010 se spune într-adevăr că persoana “faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică” dar “cu excepţia celor electorale”, adică cu excepţia funcţiilor sau demnităţilor în care poţi accede doar prin alegeri, fiindcă leguitorul ştia că nu poţi să îi iei un drept fundamental consfinţit de Constituţie unui om oricum ai tu chef. Totuşi, ANI reuşeşte să modifice Constituţia printr-un comunicat de presă în speranţa că se vor găsi destui analisto-jurnalişti care să disemineze prostia în rândul publicului.
Gramatical textul este şi mai ridicol. În limba română, cuvântul eligibil înseamnă “care întruneşte condiţiile spre a fi ales într-o funcţie sau într-un organ reprezentativ”. Aşadar funcţia nu poate fi eligibilă ci doar candidatul. Poate că în loc de funcţie eligibilă au vrut să spună funcţie electivă (adică “bazat pe alegere; care se face, se acordă prin alegere”).
În sfârşit, pană la urmă ANI a dat doar trei comunicate de presă aiurea anul asta prin care se sugerau subtil chestiuni politice. Cum am putea noi din atâta lucru să acuzăm ANI că joacă pe lângă lege?

Permanent link to this article: http://www.crj.ro/blog/archives/524