Despre măsura izolării la locul de muncă în centrele de asistență socială

În ultimele 10 zile, Centrul de Resurse Juridice a contactat aproximativ 100 de centre de asistență socială din țară, cu scopul de a documenta și evalua nevoile și dificultățile cu care se confruntă sistemul de asistență socială în contextul pandemiei cu Covid-19. Pornind de la discuțiile cu angajați ai centrelor, urmărind evoluția și caracteristicile cazurilor confirmate de infectare la nivelul centrelor (așa cum au fost comunicate de autorități și presă), și analizând prevederile Ordonanței Militare nr. 8/2020, CRJ formulează mai jos o serie de aprecieri și recomandări legate de contextul actual.

În acest moment, în România există câteva focare apărute în cămine pentru vârstnici și într-o casă de tip familial pentru copii cu dizabilități. Lipsa testării precoce a celor expuși, lipsa materialelor de protecție aflate la dispoziția personalului și ineficiența măsurilor de prevenție impuse centrelor până la data de 9 aprilie au condus la aprox. 130 de cazuri de infectare cu covid-19 în rândul rezidenților din centrele rezidențiale pentru vârstnici și alte categorii vulnerabile. 

La data de 9 aprilie a fost emisă Ordonanța Militară nr. 8 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, care dispune, printre alte măsuri, la art. 10 alin. 1, izolarea personalului la locul de muncă pentru perioade de câte 14 zile, alternate cu câte două săptămâni în izolare preventivă la domiciliu. 

CRJ consideră acest demers ca fiind eficient din perspectiva protejării rezidenților și a angajaților acestor centre. Beneficiarii sunt cea mai vulnerabilă categorie în fața noului coronavirus. Rata de deces este mult mai mare decât în rândul populației generale, drept urmare sunt necesare măsuri mai restrictive pentru a limita pericolul. În fiecare zi, alte state cu sisteme sociale mult mai pregătite raportează numeroase cazuri de COVID-19 și decese cauzate de acesta în cămine pentru vârstnici, centre medico-sociale și centre pentru persoane cu dizabilități. Situația este agravată de faptul că majoritatea centrelor rezidențiale au la dispoziție doar o parte dintre echipamentele de protecție necesare pentru prevenirea răspândirii COVID-19, stocurile acestora fiind deficitare sau lipsind complet: dezinfectanți (pentru suprafețe ori pentru mâini), stocurile de măști de protecție, mănuși, sau halate de unică folosință. Mai mult, măsurile de prevenție dispuse până la emiterea Ordonanței Militare nr. 8/2020 și-au dovedit limitele. Situațiile recente de la Galați sau Orăștie și cele ce, din păcate, vor mai apărea în următoarele zile, indică ineficiența acestor măsuri. 

Apreciem, în acest context, decizia unor centre din România care au recurs încă de acum 2 săptămâni la măsura izolării la locul de muncă, dintr-o bună înțelegere a pericolului, dar și a menirii serviciilor sociale. Totodată, mai multe centre din țară au început să aplice voluntar măsuri premergătoare celor de izolare, dovadă că au identificat ei înșiși aceste măsuri ca având o eficiență sporită (pregătirea unor spații pentru izolarea personalului, în cazul în care va fi nevoie, în spațiile libere disponibile în centru; cazarea personalului navetist în centru câte trei – cinci zile; minimizarea rotațiilor de personal prin modificarea turelor). 

Cu siguranță că măsură izolării personalului la locul de muncă, în centrele de asistență socială, este dificilă pentru angajați. Aceștia se înscriu astfel pe lista profesiilor cărora li se solicită un scenariu de muncă diferit în condițiile stării de urgență. De aceea, CRJ consideră că, acest sacrificiu solicitat angajaților centrelor ar trebui compensat: cei care vor fi cazați și izolați direct în centre vor petrece practic sute de ore la locul de muncă, uneori în medii cu condiții ridicate de stres de la care nu se vor putea deconecta. Angajații ar putea beneficia, ca și în cazul medicilor și al altor actori ai sistemului din prima linie, de o motivare financiară suplimentară asociată gradului de risc pe care rolul acestora îl presupune în aceste momente. Aceste stimulente ar avea rolul și de a menține personalul actual, dar și de a atrage angajați noi pentru posturile care pot fi ocupate acum fără concurs. 

Soluțiile privind modalitatea de gestionare a implementării art. 10 alin. 1 al Ordonanței Militare nr. 8/2020, deciziile privind organizarea izolării, organizarea programului angajaților care se află în imposibilitate de izolare, dar și a activităților rezidenților, rămân la îndemâna conducerii centrelor de asistență socială, precum și a autorităților publice locale. În acest sens, conform art. 11 al Ordonanței Militare, în cazul în care nu există posibilitatea de a izola personalul în centru, autoritățile administrației publice locale au obligația identificării și asigurării, în proximitatea acestora, de spații pentru cazarea personalului izolat preventiv la locul de muncă, a hranei zilnice necesare acestuia, precum și asigurării transportului personalului. 

O altă măsură necesară pentru prevenirea răspândirii covid-19 în centrele rezidențiale este și obligativitatea testării întregului personal și al beneficiarilor, în cazul centrelor pentru care există orice suspiciune legată de contactul cu persoane infectate sau în prezența simptomatologiei specifice (art. 14 alin. 1 al Ordonanței Militare). De asemenea, conform art. 12, „personalului care deservește centrele […] i se asigură de către furnizorul de servicii sociale echipamentele igienico-sanitare și de protecție necesare”. CRJ a contactat telefonic în ultimele două săptămâni aproape 100 de centre rezidențiale din țară, în special cămine pentru vârstnici. Din discuțiile purtate cu personalul acestor centre, rezultă că majoritatea centrelor contactate aveau la dispoziție, la momentul discuțiilor, doar o parte dintre echipamentele de protecție necesare pentru prevenirea răspândirii COVID-19, stocurile acestora fiind deficitare sau lipsind complet. Șefii unora dintre centre reușiseră să obțină o parte dintre materiale necesare din donații, au făcut comenzi, referate pentru echipamentele necesare, achiziții (așteptând în prezent că acestea să fie livrate), sau au completat listelele privind necesarul de echipament și materiale furnizate de Primărie sau Ministerul Muncii. În unele centre, necesarul de materiale era estimat a fi suficient pentru încă o săptămâna sau două. Alte centre au recurs la confecționarea măștilor din material textil și dezinfectarea zilnică a acestora, în lipsa măștilor medicale.

Nu în ultimul rând, CRJ semnalează și faptul că, din discuțiile cu personalul centrelor contactate, o situație cu potențial de risc major este lipsa armonizării procedurilor interinstituționale (cu privire la transfer, internări). Rezidenții externați din spitale revin în centre fără să fie testați, așa cum s-a întâmplat la Orăștie. Astfel de proceduri pot zădărnici eforturile de prevenire de la nivelul sistemului de asistență socială. La Orăștie, centrul respectiv a devenit focar și peste 20 de rezidenți și 5 angajați au fost raportați cu covid-19 în primele informări oficiale. Într-un alt caz identificat de CRJ, privind o persoană vârstnică cu insuficiență respiratorie cronică (rezidentă a unui cămin pentru vârstnici din jud. Bacău), spitalul în care aceasta fusese internată a insistat la externare ca centrul să preia rezidentul fără a i se face testare COVID-19. Persoana a fost testată de DSP (rezultatul fiind negativ) doar după ce conducerea centrului făcuse numeroase adrese către DSP în acest sens, ulterior fiind transferată înapoi în centru. 

Prin urmare, pentru a diminua în continuare riscul de infectare cu COVID-19 în centrele de asistență socială din țară, CRJ solicită:

  • Emiterea unor proceduri armonizate, clare, efectuate de comun acord între Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Justiției Sociale privind transferul între instituții al rezidenților și pacienților, procedură care să nu zădărnicească eforturile de prevenire de la nivelul sistemului de asistență socială.
  • Direcțiilor de Sănătate Publică, Consiliilor Județene și Guvernului, să trateze cu responsabilitate furnizarea echipamentelor de protecție necesare, în conformitate cu prevederile art.12 al Ordonanței Militare nr. 8/2020.
  • Autorităților administrației publice locale să identifice și să asigure soluțiile cu privire la cazarea și transportul angajaților centrelor de asistență socială în cazul în care acestea nu au resurse proprii de cazare, pentru aplicarea optimă a prevederilor art. 10 și 11 din Ordonanța Militară nr. 8/2020.

Centrul de Resurse Juridice continuă discuțiile cu centrele din țară și în perioada următoare.
Pentru a ne transmite informații despre situațiile cu care vă confruntați în centrele rezidențiale din țară: 0728 112 187 / office@crj.ro

________________________________

UPDATE: La 21 aprilie, peste 300 de persoane – 242 de pacienți și 59 de angajați – de la Centrul de Recuperare Neuropsihiatrică Sasca Mică din județul Suceava au fost confirmate cu coronavirus (link), în timp ce 18 persoane dintre foștii rezidenți ai Centrului de Îngrijiri Bătrâni „Sf. Ilie” au decedat din cauza COVID-19 (link).
La Centrul Rezidențial pentru Persoane Vârstnice din Răcari, testele au confirmat virusul pentru 30 de rezidenți și 9 angajați (link).