Acest document este supus dezbaterii în cadrul proiectului: “Societatea civilă, partener activ în procesul de elaborare şi evaluare a politicilor publice”, cod SMIS 35512, cofinanţat din Fondul Social European, Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”.
Date cu privire la ocuparea persoanelor cu dizabilităţi în România
Ultimul sondaj comandat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a oferit o serie de date cu privire la felul în care sunt privite persoanele cu dizabilităţi în România. Din păcate, deşi în trecut aceste sondaje măsurau diferenţiat percepţia faţă de persoanele cu dizabilităţi mintale, acest lucru nu se mai măsoară în prezent. Astfel, întrebaţi care ar fi cea mai apropiată relaţie pe care ar accepta-o cu o persoană cu dizabilităţi fizice sau psihice, 10% au menţionat – membri de familie, 21% – să facă parte din grupul de prieteni, 15% – să lucreze împreună, 23% să fie vecini, 17% – să locuiască în România.
Referitor la „o persoană infectată cu HIV/bolnavă de SIDA”, 6% ar accepta-o ca membru de familie, 14% să facă parte din grupul de prieteni, 14% să lucreze împreună, 21% să fie vecini, 22% să locuiască în România. De asemenea, 16% sunt de acord şi total de acord că HIV/SIDA este o pedeapsă de la Dumnezeu.1 Aceste cifre denotă un grad foarte mare de respingere a persoanelor cu dizabilităţi în România.
Conform datelor statistice disponibile pe website-ul Direcţiei Generale Protecţia Persoanelor cu Handicap în la finalul anului 2012, existau în România 618.921 persoane cu handicap adulte neinstitutionalizate din care 5.110 erau încadrate în grad de handicap usor, 60.867 erau incadrate in grad de handicap mediu, 356.336 în grad de handicap accentuat si 196.608 in grad de handicap grav. Dintre acestea doar 28.756 erau angajate.
Conform raportului annual al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) din 2012, “Prin aplicarea complexului de măsuri active prevăzute pentru promovarea includerii sociale a persoanelor cu handicap apte de muncă s-a reuşit încadrearea în muncă a 612 persoane din care 184 persoane prin măsura de acordare de subvenţii angajatorilor.”
