Mecanismul Național de Prevenire a Torturii, între Avocatul Poporului si ONG-uri

Un Mecanism Național de Prevenire a Torturii (MNP) sub controlul Instituției Avocatul Poporului sau Mecanisme prin care şi organizațiile neguvernamentale să fie implicate în procesul de prevenire a abuzurilor aplicate persoanelor aflate în instituţii privative de libertate, de tipul centrelor de plasament, centrelor rezidenţiale pentru adulţii cu dizabilităţi sau spitalelor de psihiatrie?

CRJ a organizat o dezbatere despre cele mai bune soluții în prevenirea tratamentelor rele, inumane și degradante aplicate copiilor și tinerilor cu dizabilităţi aflați în instituții de tip închis. La eveniment au participat peste 50 de reprezentanți ai societații civile, administrației publice locale și mediului academic.

În România, statul român nu ar trebui să pună bariere ONG-urilor care vor să intre în astfel de instituții, a declarat Georgiana Pascu, manager de program la CRJ.„Respectarea drepturilor omului în instituţiile privative de libertate se poate realiza numai prin insumarea a trei elemente: un instrument de plângere adaptat nevoilor copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi închişi, un serviciu de suport în luarea deciziilor şi un mecanism independent de vizitare inopinată a tuturor locurilor privative de libertate”,  a precizat expertul CRJ care a adăugat că doar colaborarea dintre Avocatul Poporului și ONG-uri poate fi o soluție eficientă pentru funcționarea MNP.

În Bulgaria copiii se agresează fizic și psihic între ei, în Polonia directorii instituțiilor închise sunt mici Dumnezei. Ei au pâinea și cuțitul, ei decid ce se întîmplă în aceste locuri. Cel puțin așa reiese din prezentările Zenhyei Ivanova, cercetător pentru drepturile copilului la Comitetul Helsinki Bulgaria și Katarzynei Wisniewska, coorodonator de proiect la Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului din Polonia. Și în Bulgaria și în Polonia, bugetele pentru aceste MNPaflate în coordonarea Avocatului Poporului sunt foarte mici, insuficiente pentru o bună activitate.

Directorul executiv al CRJ, Georgiana Iorgulescu, a declarat că “în accepţiunea Protocolului Opţional la Convenţia privind Prevenirea Torturii (OPCAT), devenit lege internă, orice loc, public sau privat pe care un copil, adult sau tânăr nu-l poate părăsi din proprie voință înseamnă instituție  privativă de libertate. Pentru a se putea preveni orice formă de tortură, tratament inuman ori degradant care ar putea să apară în astfel de instituţii de tip închis, Protocolul instituie controlul public printr-un mecanism de vizite neanunţate. Scopul acestui mecanism este ca oamenilor să le fie mai bine“.

Nicoleta Andreescu, director executiv APADOR-CH, a declarat că în aresturile în care se află minori “nu există activități educative sau consiliere psihologică. Minorii stau în camere unde nu există lumină suficientă. Situația din aresturi este mult mai gravă decît cea din penitenciare. Igiena este precară“.

Mari Amos, reprezentanta Subcomitetului ONU pentru Prevenirea Torturii a declarat că aceste mecanisme trebuie să producă, înainte de toate, rezultate clare și chiar dacă acest mecanism este controlat de Instituția Avocatul Poporului, ONG-urile vor putea în continuare să monitorizeze și să coopereze cu acesta.

Cosmin Milos, vicepreședinte al organizaţiei de auto-reprezentanţi „Ceva de Spus” din Timișoara, a declarat că „persoanele care au trecut prin instituțiile de tip închis ar trebui să facă parte din echipele de experți-monitori ai MNP. Cei care cunosc cel mai bine realitatile din aceste locuri sunt cei care au locuit acolo“.

Participanţii au sesizat faptul că, pe site-ul Instituției Avocatul Poporului a fost publicat în luna august un anunț de anagajare pentru monitori. Criteriile avute în vedere au fost: să cunoască legea Instituției Avocatul Poporului, să fie cetăţeni români şi să aibă diplomă de licenţă. Nu a fost solicitată nicio experienţa din zona drepturilor omului. Din păcate, anunțul a expirat pe 12 septembrie, iar ONG-urile nu au fost anunțate.Magda Ștefănescu, adjunctul Avocatului Poporului, a precizat că persoanele care au depus dosarele pentru acest interviu, vor fi supuse unei noi selecții.

Silvia Tăbușcă, lector universitar în drept, a avertizat că “dacă specialiștii provin din alte structuri ale statului, dacă nu sunt independenți, acest Mecanism Național de Prevenire este destinat eșecului“.

Reamintim, în 2014, Guvernul român a decis ca Avocatul Poporului să  preia coordonarea Mecanismului Național de Prevenire – MNP (astfel cum este prevăzut în Protocolul Opțional la Convenția împotriva Torturii – OPCAT) sarcina de a monitoriza locurile privative de libertate în vederea prevenirii torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

Această decizie a fost transpusă în legislația internă prin Ordonanța de Urgență 48/2014 pentru modificarea si completarea Legii 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului. În acest moment, când România a decis, în cele din urmă, să se stabilească în mod legal MNP, este esențial ca funcționarea instituțională a MNP să se bucure de garanţiile de independenţă, expertiză profesională si resurse materiale adecvate, aşa cum prevede art.18 din OPCAT.

CRJ militează din anul 2003 pentru semnarea, ratificarea Protocolului Opţional la Convenţia împotriva Torturii şi implementarea Mecanismului Naţional de Prevenire şi este în prezent singura organizaţie neguvernamentală de apărare a drepturilor omului care vizitează inopinat instituţiile privative de libertate în care se afla copii, tineri şi adulţi cu dizabilităţi mintale. În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis pentru prima dată o cauză  a unei organizaţii neguvernamentale în numele unui tânăr aflat în grija statului şi care a murit în condiţii suspecte. Tănărul a fost intâlnit de reprezentanţii CRJ în timpul unei vizite inopinate în februarie 2004. (CRJ în numele lui Valentin Campeanu împotriva României – vezi aici)

Dezbaterea a avut loc în cadrul proiectului „Copiii privaţi de libertate în Europa Centrală şi de Est – între moştenire şi reformă” finantat princontractul de grant JUST/2012/FRAC/AG/2685, implementat de Comitetul Helsinki Bulgaria în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice, APADOR-CH, Comitetul Helsinki Ungaria, Fundaţia Helsinki pentru Drepturile Omului Polonia.