Comunicat
Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică a fost abordată, împreună cu proiectul de lege privind securitatea cibernetică, într-o nouă dezbatere publică organizată pe data de 12 aprilie 2016 de Ministerul pentru Consultare Publică si Dialog Civic (MCPDC) cu tema “Responsabilitatea Statului în respectarea vieţii private asigurând securitatea naţională”.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Centrul de Resurse Juridice şi Asociaţia Miliţia Spirituală apreciază prezenţa la această dezbatere a Ministrului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, a Consilierului de Stat din cadrul Departamentul Securităţii Naţionale, a Consiliului Superior al Magistraturii, DIICOT, STS, SRI, CERT-RO, Uniunea Naţională a Barourilor din România şi a Şefului Cancelariei Primului Ministru.
Apreciem, de asemenea, deschiderea spre dialog a MCPDC, însă subliniem faptul că eforturile acestui minister sunt ineficiente în condiţiile în care nu sunt dublate de un interes real din partea Ministerului Justiţiei. Din partea acestui minister a participat Secretarul de stat Adrian Baboi-Stroe, care are ca portofoliu Politicile publice anticorupţie şi managementul calităţii, portofoliu substanţial diferit de fondul discuţiilor.
Absenţa ministrului justiţiei Raluca Prună şi de la această dezbatere este de neînţeles, cu atât mai mult cu cât în invitaţia şi agenda trimise iniţial aceasta apărea ca şi co-iniţiator al dezbaterii, pentru ca în final Ministerul Justiţiei să se retragă iar dezbaterea sa fie asumată numai de MCPDC.
Reamintim că Ministrul Prună nu a dat curs nici invitaţiei societăţii civile de a participa la dezbaterea organizată pe aceeaşi temă la Palatul Parlamentului, în data de 31 martie 2016.
Ordonanţa de urgenţă nr. 6/11 martie 2016 se dezbate în prezent în Parlament, iar Ministrul Justiţiei participă în mod activ în comisiile de specialitate pentru a o susţine. Era important, de aceea, ca măcar acum aceasta să aibă un dialog cu organizaţiile care au semnalat gravele probleme de constituţionalitate pe care această ordonanţă de urgenţă le are, pentru ca acestea să poată fi corectate.
Facem un apel public Primului Ministru Dacian Cioloş să îi solicite Ministrului Justiţiei Raluca Prună să participe la acest tip de dezbateri. Ordonanţele de urgenţă care afectează drepturile şi libertăţile cetăţenilor, precum şi funcţionarea sistemului de justiţie, trebuie dezbătute în profunzime, iar problemele ridicate nu trebuie tratate cu indiferenţă şi superficialitate.
Discuţiile din cadrul acestei întâlniri au relevat următoarele probleme:
- Soluţia adoptată de Guvernul Cioloş prin ordonanţă tinde să devină una permanentă, cu toate gravele carenţe de constituţionalitate semnalate în mod repetat, fapt ce va avea repercusiuni grave pe termen mediu şi lung.
Reprezentantul Ministerului Justiţiei a arătat că, în prezent, nu există niciun proiect de lege în lucru care să reglementeze situaţia Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, în condiţiile în care acesta a fost creat printr-o decizie secretă a CSAT-ului.
Este imperativ ca Guvernul să îşi asume în cel mai scurt timp elaborarea unui cadru legislativ pentru “activităţi de supraveghere tehnică” care să respecte garanţiile tehnice şi juridice ale CEDO.
Pe de altă parte, atribuirea prin această ordonanţă de urgenţă de competenţe Serviciului Român de Informaţii în zona de cercetare penală este inadmisibilă. Este necesară o delimitare clară şi categorică a atribuţiilor organelor de informaţii faţă de cele de cercetare penală, rolul celor doua tipuri de activităţi – adunarea de informaţii, pe de-o parte, şi administrarea de probe, pe de alta – fiind fundamental diferite.
- Implicarea Serviciului Român de Informaţii în elaborarea acestei ordonanţe de urgenţă, relevată de reprezentantul SRI la dezbateri, este contrară normelor ce reglemetează procesul legislativ, cu atât mai mult cu cât ordonanţa priveşte punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică reglementate de Codul de procedură penală şi nu cele privind siguranţa naţională.
- Problema complexă a raportului dintre securitate şi drepturi fundamentale necesită o dezbatere publică (online si offline) detaliată , şi nu o trecere rapidă, netransparentă şi neprevizibilă a legilor dedicate acestui subiect.
Principiul fundamental de la care trebuie pornit este acela că orice măsura de supraveghere generalizată (gen retenţia datelor, cartele pre-pay, înregistrare WiFi) este contrară principiului proporţionalităţii, astfel cum acesta rezultă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
În final, subliniem că în elaborarea legilor privind securitatea naţionala Guvernul trebuie să solicite opinia unor instituţii europene cu expertiză recunoscută în domeniu, în special a Comisiei de la Veneţia, pentru a evita adoptarea unor legi interne care să încalce standardele europene în materia garanţiilor ce trebuie să însoţească orice limitări ale drepturilor omului.
Jud. Dana Gîrbovan, Preşedintă, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România
Georgiana Iorgulescu, Directoare Executivă, Centrul de Resurse Juridice
Mihail Bumbeş, Preşedinte, Asociaţia Miliţia Spirituală
