Numirile procurorilor, după 14 ani de la intrarea în UE

Rapoartele din Cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare au fost, de cele mai multe ori, contradictorii, agresive sau, dimpotrivă, blânde cu realitățile cotidiene, în funcție de componența politică majoritară a Comisiei Europene și, mai cu seamă, în funcție de modul în care partidul aflat la guvernământ în România era „văzut” la Bruxelles- cu temei ori cu mai puțin temei.

De pildă, Raportul din 27.06.2007, după instituirea Mecanismului de cooperare si verificare (MCV), facea referire la : “Asigurarea stabilităţii juridice şi instituţionale a cadrului anticorupţie, în special prin menţinerea procedurii actuale de numire şi revocare a Procurorului General al României, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a titularilor altor posturi de conducere din cadrul Parchetului General”. Adică, exact procedura din legislația actuală.

Raportul Comisiei din 22.07.2009 cuprinde îngrijorari, de data aceasta: „Cu toate acestea, tentativa Parlamentului de a modifica procedurile de numire și revocare sunt contrare obligațiilor asumate de România la momentul aderării și apare drept o încercare evidentă de a compromite eficacitatea sistemului” . Se încerca trecerea numirilor la Plenul CSM, cu avizul secției de procurori, la propunerea ministrului justiției.

La acea vreme, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, declara: “Nu cred ca este oportun la acest moment sa modificam aceste reglementari care vizeaza activitatea procurorilor” precum și că ministrul justitiei trebuie sa aiba un rol mai important in ceea ce priveste numirea procurorilor[1]. Domnul Predoiu, s-a dovedit, astfel, consecvent.

În Raportul intermediar din 23.03.2010, Comisia Europeană personalizează una dintre concluzii, în sensul ca “Reconfirmarea in functie a procurorului general pentru un nou mandat a oferit posibilitatea de a valorifica realizarile primului mandat”.  Nu se face nici un fel de referire la avizul negativ al secției de procurori din CSM, dat în cauza respectivă.

Raportul Comisiei Europene din 18.07.2012, intervenit in plină criza politică în Romania, schimba regulile jocului după cum urmează: “Introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului General și a procurorului șef DNA; un astfel de proces transparent ar trebui să includă depunerea unor candidaturi deschise, fondate pe criterii de experiență profesională, integritate și rezultate pozitive în acțiunea anticorupție”.

Cu privire la procedura publică anunțată de catre ministrul justitiei[2], Consiliul Superior al Magistraturii[3] nu se lasa mai prejos și, pentru a indeplini ceea ce se solicita în ultimul raport de țară, la o zi dupa sosirea scrisorii dnei Catherine Day, face o analiză fulger, netrecută pe ordinea de zi tocmai pentru ca este fulger, și conchide:

  • Timpul de depunere a candidaturilor este prea scurt si nu se pot concepe proiecte serioase;
  • Standardele impuse de către ministrul justitiei nu pot fi contestate în instanța intrucât nu sunt conținute intr-un Ordin al ministrului;
  • Procedeul este lipsit de transparență întrucât etapa de analizare și evaluare a înscrisurilor se face de catre ministrul justitiei, nefiind prevăzute niciun fel de criterii si fără posibilitatea contestării;
  • Deși procedura se desfașoară în fața unei comisii, decizia formulării propunerii este la latitidinea unei singure persoane, ministrul justitiei;
  • Standardele de evaluare nu contin modalitatea de notare;
  • Propunerile pentru funcţiile de conducere stipulate din cadrul Ministerului Public să fie formulate de către CSM în urma analizei în cadrul secţiei pentru procurori.

Legea, și atunci și acum, prevede doar un aviz din partea secției de procurori din cadrul CSM, prin urmare nu aveau cum să fie formulate de către CSM. Se solicita, deci, o procedură neconformă cu legea.

Ulterior, după schimbarea ministrului justiției, în Raportul din 31 ianuarie 2013, Comisia solicita: „Asigurarea faptului că persoanele care urmează să fie numite la conducerea Ministerului Public și a DNA-ului sunt alese dintr-un număr suficient de mare de candidați de înaltă calitate profesională, în urma unui proces deschis și transparent, că îndeplinesc criteriile stabilite în Acordul de colaborare instituțională[4], în special în ceea ce privește competența profesională, integritatea și rezultatele înregistrate în acțiunea anticorupție. Un aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii va fi un pas important în obținerea încrederii publicului. Procedura urmată de ministrul interimar al justiției, Victor Ponta, nu a fost cu nimic perfecționată, numirile fiind mai degrabă tranzacționate cu fostul Președinte al României.

În continuare, Raportul Comisiei Europene cu privire la MCV din 25 ianuarie2015 recomandă: “Să se asigure că procedura de numire a noului procuror șef al DIICOT este transparentă și bazată pe merit;  Să efectueze o evaluare globală a procedurilor de numire în funcții de conducere în cadrul magistraturii, astfel încât până în luna decembrie 2015 să existe în acest sens proceduri clare și detaliate, bazate pe modelul procedurilor utilizate pentru numirea președintelui ICCJ”.

Raportul din 22 octombrie 2019 a reluat solicitările cuprinse în Raportul din noiembrie 2018: “Suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire și revocare a procurorilor de rang înalt; Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017.”

De de altă parte, Președintele Klaus Iohannis a declarat în data de 5 decembrie 2019, după inițierea procedurilor de numire a procurorilor de către Ministrul Justiției Cătălin Predoiu: Nu încalcă nimeni prevederile MCV. MCV nu dictează legislaţia naţională, vine cu recomandări şi aceste lucruri trebuie transpuse de către decidenţi în legislaţie sau în metodologie. Ceea ce s-a solicitat în MCV este îmbunătăţirea procedurii. Asta nu înseamnă că trebuie schimbată obligatoriu legea.[5]

Anterior, Președintele României, în data de 14 ianuarie 2019, opina cu privire la numirea Adinei Florea ca procuror-șef DNA: „Avem un aviz negativ de la CSM, aviz care conține câteva lucruri care trebuie să ne dea foarte, foarte mult de gândit[6].

În concluzie, rapoartele MCV nu conțin o abordare coerentă și consecventă a ceea ce ar trebui să fie politici publice asumate (și transpuse, ca atare în legislație) în materia justiției în general și a numirii procurorilor, în mod particular. Rapoartele conțin erori factuale[7], erori care se accentueaza odată cu iminența ciclurilor electorale de la Bruxelles ori din România, lucru absolut regretabil ținând cont de faptul ca acestea vizează un domeniu (strict) tehnic.

Prin urmare, în lipsa unui consens politic intern cu privire la justiție, fiecare partid din România ajuns la guvernare sau, din contră, în opoziție, va avea propria viziune/interes cu privire la numirea procurorilor, în funcție de poziția pe care o ocupă pe scena politică. După cum, în același registru, ne pasă ori nu ne pasă de avizul negativ al CSM, fie că suntem politicieni, fie cetățeni (inclusiv magistrați), în funcție de propriile noastre interese, respectiv preferințe electorale. Așa încât, ca urmare a tuturor acestor inadvertențe, din momentul aderării României la UE și până în clipa de față, justiția a reprezentat (în ciuda tehnicității sale și pentru că s-a putut ca urmare a permanentizării MCV) principala miză electorală a tuturor partidelor din România, vreme de cel puțin14 ani (ce s-ar face fără ea?).

În cheia descrisă mai sus (fără a intra pe fondul numirilor), nimic nu este surprinzător cu privire la recentele numiri în funcțiile de conducere  ale Ministerului Public.

Georgiana Iorgulescu
Director executiv,
Centrul de Resurse Juridice
Tel: 0722505181

___________________

[1] http://www.ziare.com/predoiu/ministrul-justitiei/predoiu-modificarea-legilor-privind-procurorii-nu-este-oportuna-403690
[2] Mona Maria Pivniceru
[3] https://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/scandal-intre-pivniceru-si-membrii-csm–motivul–procedura-de-selectie-a-sefului-dna-si-a-procurorului-general–vezi-ce-spune-ministrul-justitiei-277620
[4] Incheiat intre Presedintele Traian Basescu si Primul-Ministru Victor Ponta in decembrie 2012; au fost numiți Laura Codruța Kovesi, Alina Bica, Tiberiu Nițu, Giorgiana Hosu, Codruț Olaru.
[5] https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis1575567180
[6] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/klaus-iohannis-nu-o-numeste-pe-adina-florea-la-dna-1035884
[7] https://www.mediafax.ro/social/csm-despre-raportul-mcv-se-impune-a-fi-semnalate-si-erori-factuale-sau-de-apreciere-17651014