Opinie privind proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind înfiinţarea Unităţii de Protecţie Internă (UPI) a Ministerului Afacerilor Interne

28.10.2016

1. Este lăudabilă legiferarea unităţii de intelligence din cadrul MAI, ţinând cont de faptul că atribuţiile şi organizarea fostului DIPI nu apăreau expres într-un act normativ aflat la vedere, ci, cel mai probabil îşi aveau originea în Hotărâri ale CSAT sau ordine ale Ministrului, nepublice.

Cu toate acestea, nu rezultă din Expunerea de motive de ce România are nevoie de o unitatea de intelligence în cadrul MAI, simpla tranzitare din comunism în post-comunism a celebrei unităţi 0215 nefiind, desigur, un argument valabil. Din expunerea de motive nu rezultă urgenţa unei astfel de Ordonaţe, astfel încât există motive temeinice de neconstituţionalitate.

Fiind o unitate din zona siguranţei naţionale aceasta, evident, va imixtiona cu zona privată, cu drepturile şi libertăţile fundamentale, prin urmare considerăm, totuşi, că actul normativ incident trebuie să fie proiectul de lege, şi nu OUG, cu dezbarea acestuia în societate şi în cadrul parlamentar.

Propunerea nu clarifică deloc departajarea dintre cele 3 structuri ale MAI şi Poliţiei Române, respectiv noul UPI, DGA (Direcţie Generală Anticorupţie) şi DOS (Direcţia Operaţiuni Speciale, structură a Poliţiei Române, care avea şi ofiţeri de poliţie judiciară).

2. Expunerea de motive este o înşiruire de cuvinte goale, din care nu rezultă nimic. Chiar aşa fiind, se spune că fosta DIPI, pâna la Deciziei nr.6/2016 a CCR, punea în executare mandatele de supraveghere tehnică date de judecători (alături de SRI), deşi acest lucru putea fi pus în practică de către DOS (Direcţia Operaţiuni Speciale, structură a Poliţiei Române, care avea şi ofiţeri de poliţie judiciară).

Se remarcă, aşadar, o apetenţă a sistemului judiciar de a lucra mai degrabă, în materie de procedură penală, cu structuri aparţinând de zona siguranţei naţionale decât cu structuri specializate ale Poliţiei Române. Această apetenţă, care, de asemenea, tranzitează anul 1990, se reflectă anual în bugetele mărite consistent ale serviciilor secrete, faţă de bugetele modeste alocate Poliţiei Române.

3. Înţelegem din expunerile Ministrului Afacerilor Interne şi nu din expunerea de motive că, urmare a Deciziei CC nr.6/2016, urmează o mare preluare de personal de la fosta DIPI către DOS (chemată acum să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică), dar şi către DGA (Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul MAI).

Înţelegem că noua UPI nu se va mai ocupa de zona infracţională, ci doar de activităţi grave la adresa ordinii publice si activităţi de intelligence cu privire la „indentificarea, contracararea şi înlăturarea ameninţărilor, vulnerabilităţilor şi factorilor de risc la adresa informaţiilor, patrimoniului, personalului, misiunilor, procesului decizional şi capacităţii opraţionale ale structurilor MAI” (Art.1 din OUG).

  • Se pune întrebarea de ce este nevoie de DGA, care se ocupă tot de un risc la adresa personalui MAI, respectiv tentaţia corupţiei? Cu atât mai mult cu cât DGA este încadrată cu ofiţeri de poliţie judiciară de care, iată, este nevoie la DOS, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.
  • Nu poate, o unitate de protecţie internă, să se ocupe de tot ceea ce înseamnă factor de risc la adresa personalui acestei instituţii?
  • Au ambele entităţi, respectiv DIPI (viitorul UPI) si DOS tehnica necesară punerii în executare a supravegherii tehnice?
  • Dacă da, în baza căror acte normative?

4. Proiectul de OUG îşi propune militarizarea noii Unităţi de Protecţie Internă

Deşi demilitarizarea Poliţiei Române s-a dovedit un proces anevoios întămplat abia în anul 2002, Guvernul României doreşte întoarcerea în trecut prin transformarea acestei structuri de strângere de informaţii în structură militară. Prin urmare, în loc să se întămple demilitarizarea tuturor serviciilor de intelligence din România, Guvernul propune un fenomen invers.

Explicaţia dată de ministrul de resort este următoarea „Am făcut această opţiune pentru a asigura rigoare în modul în care această structură va opera, va gestiona informaţia, dar şi pentru garanţiile de integritate pe care o astfel de structură le oferă. Mă refer aici la teste de integritate şi pe parcursul funcţionării acestei structuri, nu doar la angajare.”1

Prin urmare, în accepţiunea ministrului, numai cei din structuri militare oferă garanţii de integritate.

  • Nu cumva este mai uşor orice transfer între diferite servicii secrete, de vreme ce toţi se supun Statului cadrelor militare?
  • De unde vor fi luaţi toţi cei peste 1000 de militari?
  • Va fi noua UPI o sucursală a SRI?
  • Nu cumva subordonarea ierarhică va funcţiona mai precis ca urmare a statutului de militar?
  • Nu cumva, asemenea tuturor celor din sistemul militar, vor fi cercetaţi, respectiv judecaţi numai de parchetele/instanţele militare?

5. În ceea ce priveşte activităţile specifice SRI pe care noul UPI urmează să le desfăşoare, prevăzute de art.13 din proiectul de OUG, cu trimitere la Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României, CRJ se raliază comentariilor făcute de colegii de la APADOR-CH, în sensul că orice activitate care presupune restrângerea unor drepturi nu poate fi efectuată decât cu mandat de la judecător.

În condiţiile în care, pe site-urile Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Parlamentului nu există niciun document public care să indice efectuare, respectiv rezultatul oricărui control parlamentar asupra DIPI (viitoarea UPI), coroborat cu o expunere de motive extrem de lacunară a prezentei propunerii de OUG, în lipsa unei dezbateri reale asupra rolului şi locului serviciilor secrete în viaţa cetăţii pe care spun că o apără, îngrijorarea publică poate fi legitimă.

Pe de altă parte, sintagma apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, vine şi ea, nestingherită ca fond, schimbată doar ca formă, din trecutul apropiat. Toate structurile din zona aceasta au fost şi o parte din ele încă sunt militare. În loc să redefinim separat, armata, evident militară, de zona civilă care ar trebui să cuprindă poliţia si serviciile secrete, militarizăm şi ceea ce era civil.

Concluzie: un astfel de proiect, singular, nu poate fi primit câtă vreme nu știm întegrul din care face parte ori cum va arăta întegrul din care va face parte.

Solicităm, în baza art.7, alin. 9 din Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, organizarea unei dezbateri pe acest subiect.

 

Georgiana Iorgulescu
Director Executiv
Centrul de Resurse Juridice

 

 

 

[1] http://www.mediafax.ro/social/dipi-devine-unitatea-de-protectie-interna-si-va-fi-o-structura-militarizata-700-din-cei-2-500-angajati-ai-dipi-merg-la-dga-si-dos-video-15818119

WP-Backgrounds by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann