VIZITĂ DE MONITORIZARE: Centrul de plasament pentru copii cu probleme psihosociale din Oradea

Raportul în format PDF

 

În perioada 30 – 31 octombrie 2013[1], două reprezentate ale Centrului de Resurse Juridice au realizat o vizită inopinată de monitorizare a modului în care sunt respectate drepturile copiilor din Centrul de plasament pentru copii cu probleme psihosociale din Str. Traian Lalescu nr. 3, Oradea, judeţul Bihor. În seara zilei de 24 octombrie 2013, CRJ a luat la cunoştinţă dintr-un reportaj transmis de un post de televiziune naţional, despre situaţia abuzurilor la adresa mai multor adolescenţi din Centrul de plasament pentru copii cu probleme psihosociale din Oradea.

Vizita inopinată de monitorizare s-a realizat în baza Protocolului de monitorizare nr. 1493/01.10.2013 semnat între Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Centrul de Resurse Juridice. Protocolul s-a întemeiat pe prevederile articolului 33 alineatul 3 al Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

În după-amiaza zilei de 30 octombrie 2013, reprezentanţilor CRJ nu le-a fost permisă vizitarea Centrului şi intervievarea copiilor şi a angajaţilor, din considerente legate de subordonarea instituţiei directorului Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului – Bihor şi obţinerea permisiunii de a intra în instituţie din partea acestuia. Reprezentanţii CRJ au revenit în dimineața zilei următoare, 31 octormbrie 2013, orele 9.00 a.m. când de asemenea, şeful instituţiei a justificat lipsa informării şi a acordului din partea directorului DGASPC Bihor, deși reprezentanţii MMFPSPV au arătat că Protocolul de colaborare între MMFPSPV şi CRJ a fost transmis în avans tuturor DGASPC-urilor prin intermediul serviciului de poştă militară. De asemenea, CRJ a transmis în atenţia DGASPC Bihor documentul semnat, obţinând număr de înregistrate din partea instituţiei. Ca urmare a sesizării transmise Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, preşedinta Comisiei a însoţit şi facilitat accesul reprezentanţilor CRJ în Centrul de plasament şi a solicitat organizarea în dupa-amiaza zilei de 31 octombrie a unei întâlniri cu preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, secretarul judeţului, directorul general şi directorul adjunct al DGASPC Bihor.

În data de 25 octombrie 2013, CRJ a transmis sesizări următoarelor autorităţi publice:

–       Consiliului Judeţean Bihor;

–       Avocatului Poporului şi Biroului Avocatului Poporului din Oradea;

–       Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice;

–       Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Senat, Parlamentul României.

În data de 28 octombrie 2013, CRJ a transmis o plângere privind relele tratamente şi lipsa sesizării organelor de cercetare judiciară competente, Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, judeţul Bihor. La data de 11 noiembrie 2013, CRJ a primit un răspuns din partea Consiliului Judeţean Bihor, răspuns publicat pe pagina oficială de internet a CJ Bihor, la data de 8 noiembrie 2013.

Principalele constatări:

Condiţii neadecvate de trai şi reabilitare a celor 17 adolescenţi cu probleme psihosociale aflați în instituţie. Cazarea şi închiderea în acelaşi spaţiu a mai multor adolescenţi şi copii cu vulnerabilităţi diferite – de la tulburări de comportament, la consum de droguri şi alcool şi dizabilităţi intelectuale, constituie o gravă abatere de la respectarea drepturilor copilului. Condiţiile observate de reprezentanţii CRJ sunt de natură să aducă atingere dreptului la demnitate, fiind condiţii inumane şi degradante de viaţă şi tratament. Un număr de copii acuză rele tratamente de tipul privării abuzive de libertate, a bătăilor, ameninţării cu bătaia, injurii şi abuz emoţional.

Nici un beneficiar nu cunoştea mecanisme adecvate de sesizare a plângerilor şi nu primise informaţii despre managerul de caz şi/sau reprezentantul său legal. Niciunul din adolescenţii indicaţi drept consumatori de droguri şi de alcool nu beneficiau de terapie pentru dezintoxicare. Toţi cei prezenţi au menționat că nu doresc să se afle în acest Centru şi îşi manifestau neliniştea pentru că nu au o familie aproape (părinţi decedaţi, dispăruţi sau privaţi de libertate).

Principalele persoane indicate în declaraţiile copiilor ca abuzatori sunt în continuare angajaţi în Centru, nefiind îndepărtaţi de lângă potenţialele victime, aşa cum prevede Legea nr. 272/2004.

Principalele observaţii privind încălcări are drepturilor copiilor cu probleme de sănătate mintală, dizabilităţi intelectuale, consum de droguri şi alcool şi cu tulburări de comportament:

Accesulse realizează prin coborârea mai multor trepte până sub clădirea destinată îngrijirii copiilor, pe o uşă închisă cu cheia şi care poate fi deschisă numai din interior (spre exemplu, în dupa-amiaza zilei de 30 octombrie, gardianul de la intrarea în curtea instituţiei ne-a însoţit până la uşa instituţiei şi a aşteptat ca un supraveghetor să deschidă uşa din interior).

Condiţii de viaţă şi reabilitare:spaţiul aflat la dispoziţia Centrului la data vizitei CRJ era localizat la demisolul clădirii din Str. Traian Lalescu nr. 3, compus:

  1.    dintr-un hol lung, slab luminat, cu pereţi pictaţi cu desene animate;
  2.   o toaletă în care erau, la momentul vizitei, haine murdare pe jos şi un miros puternic, cu două cabine de duş fără perdele sau uşi şi un corp de toaletă, lângă acestea, fără uşă;
  3.    o sală cu aparate de fitness;
  4.   biroul şefului de centru;
  5.    o bucătărie fără lumină naturală, cu dulapuri fără veselă, dar cu medicamente – antipsihotice, în general;
  6.    o sală de club mare cu mobilier uzat (canapele cu colţar, scaune, o masă de ping pong, un calculator şi un televizor care nu funcţionau);
  7.   ferestre de dimensiuni foarte mici erau poziţionate în câteva încăperi, aproape de tavan, care aveau gratii.[2]

Spaţiile de dormit:4 dormitoare cu 3-5 paturi/dormitor (reprezentanţilor CRJ le-au fost prezentate numai 2): acestea erau închise cu cheia pe timpul zilei, mirosul din cele două încăperi era de umezeală şi urină, podeaua înnegrită de mizerie, haine murdare sub paturi, paturi lipite între ele, fără noptiere sau alte spaţii de depozitare, o saltea cu lenjerie sub un pat., lenjeria de pe paturi era uzată şi urât mirositoare.

Accesul la servicii de educaţie:

Din datele puse la dispoziţie de reprezentanţii DGASPC Bihor în data de 31 octombrie, a reieșit faptul că majoritatea copiilor sunt înscrişi în clase liceale sau educaţie de tip «a doua şansă». Totuşi, la momentul vizitei, un copil diagnosticat de psihologul instituţiei ca având elemente de tulburări din spectrul autist, era prezent în instituţie care a fost observat şi în dupa-amiaza zilei de miercuri, 30 octombrie. Psihologul Centrului a motivat că băiatul C.B. nu freceventează zilnic şcoala specială deoarece comportamentul său agresiv perturbă orele, motiv pentru care nu este primit zilnic la şcoală. Mai târziu, în după-amiaza zilei de 31 octombrie, la sediul DGASPC Bihor, şeful serviciului rezidenţial a completat că, de fapt, nu este o problemă cu accesul la educaţie și că acest băiat frecventează învăţământ special de tip «a doua şansă». În ceea ce priveşte accesul la educaţie al celorlalţi adolescenţi, conform celor arătate de personalul prezent în Centru şi de interviurile cu beneficiarii, se poate observa un regres deosebit de accentuat de la data instituţionalizării acestora până în prezent, principalul motiv fiind faptul că adolescenţii nu sunt susţinuţi în relaţia cu şcoala, stimulaţi şi supravegheaţi. Pentru niciun copil nu a fost indicat numele managerului de caz şi legătura pe care acesta o păstrează cu directorul, diriginţii sau profesorii celor înscrişi la şcoală.

Accesul la serviciile de sănătate, abilitare şi reabilitare a copiilor:

Din discuţiile cu personalul centrului şi al DGASPC Bihor, s-a putut deduce că cei mai mulţi dintre beneficiari sunt consumatori de droguri de tip etnobotanice şi alcool, deși înainte de instituţionalizare aceştia nu consumau așa ceva. Niciun angajat nu a putut indica măsurile care s-au luat pentru accesul la servicii medicale de dezintoxicare a copiilor. De asemenea, după consumul de etnobotanice şi alcool, în noaptea de 31 octombrie/1 noiembrie, trei dintre adolescenţi au ajuns în secţiile de psihiatrie ale spitalului din Oradea. Un adolescent a fost internat în secţia de psihiatrie infantilă şi alţi doi în secţia de pshiatrie a Spitalului de pshiatrie pentru adulţi. Cei doi adolescenţi vizitaţi de CRJ nu cunoşteau motivele internării, erau sedaţi la orele 20.00 în ziua vizitei şi erau spitalizaţi într-o cameră cu alţi doi adulţi. Unul dintre adolescenţi a acuzat înainte cu o seară dureri de dinţi, cerând un calmant, dar a fost refuzat timp de mai multe ore de angajaţii de gardă ai spitalului. După mai multe ore de plâns, băiatul a primit tratament cu algocalmin. Niciunul dintre băieţi nu primise ajutor din partea managerului de caz şi nici nu li se facilitase accesul pentru a vorbi cu acesta sau cu reprezentantul lor legal.

Lipsa procedurilor de plângere şi soluţionare a plângerilor:

Declaraţiile scrise acuzând rele tratamente nu au fost aduse la cunoştinţa reprezentantului legal al copiilor, iar directorul DGASPC Bihor nu a sesizat abuzurile fizice, emoţionale şi verbale, de îndată, organelor judiciare competente; niciunul din adolescenţi nu a fost informat cu privire la procedura de a adresa plângeri şi nu aveau cunoştinţă de existenţa «Registrului de plângeri şi reclamaţii»[3].

Tratamente rele, inhumane şi degradante:

Mai mulţi adolescenţi au acuzat abuzuri fizice şi sexuale, precum şi ameninţări cu bătaia (declaraţii scrise colectate de DGASPC Bihor şi interviuri cu CRJ), privarea de libertate nejustificată pe timpul nopţii prin închiderea cu cheia a uşilor dormitoarelor, lipsa accesului la toaletă pe timpul nopţii – adolescenţii folosind găleţile din dormitoare, lipsa accesului la hrană suficientă şi adecvată – din declarţii şi interviuri reieşind că au existat situaţii în care au fost ameninţaţi cu bătaia pentru că au mâncat o porţie de «salam de biscuiţi» sau că unul dintre educatori le-a mâncat gustarea, încătuşarea de către ofiţerii de poliţie a adolescenţilor care au consumat etnobotanice şi alcool, reţinerea în arestul poliţiei pe o durată de câteva ore şi lovirea de către un angajat al poliţiei locale, internarea în secţia de psihiatrie pentru adulţi a doi dintre adolescenţii din Centrul de plasament. Mai mulţi beneficiari au acuzat că sunt tunşi foarte scurt atunci când nu respectă regulile instituţiei, ca pedeapsă.

Tratament inadecvat şi lipsa de protecţia în faţa abuzurilor:

Un băiat pe care personalul din Centru l-a indicat ca având vârsta de 10-11 ani, diagnosticat cu elemente din spectrul autist, prezent şi în prima după-amiază şi în cea de a doua zi în Centru, cu agitaţie psihomotorie, aspect neîngrijit, îmbracat sărăcăcios, suspect de enurezis, cu dificultăţi de exprimare verbală, a povestit că doarme în pat cu un alt coleg mai mare şi că aceasta nu este alegerea lui, că este adeseori bătut de un coleg mai mare şi că este abuzat sexual (indicând şi locul  – toaleta instituţiei). La întrebarea şefei serviciului rezidenţial DGASPC Bihor dacă a făcut duş de curând acesta a răspuns că nu. Din discuţiile purtate cu psihologul, șeful de centru şi şefa serviciului rezidenţial al DGASPC Bihor, a reieşit că acest copil a fost adus dintr-un alt centru pentru că este «rău» şi că în niciun caz nu se poate vorbi despre abuzuri asupra lui. Din informaţiile CRJ, obţinute în afara Centrului, de la un specialist ce lucrează cu beneficiarii, a reieşit că acest copil provine dintr-o familie în care ambii părinţi au probleme de sănătate mintală, că există suspiciuni că acesta nu ar fi fost îngrijit adecvat, motiv pentru care a fost instituţionalizat. Specialistul a observat, în relaţia cu mediul de învăţământ, o creştere a nivelului de agresivitate al copilului de la instituţionalizarea acestuia în Centru. În opinia specialistului, diagnosticul copilului pare să nu fie stabilit corect, acesta prezentând semne ale unei tulburări de sănătate mintală mai severă, copilul nebeneficiind de tratament şi terapie adecvate.

Personal insuficient şi slab specializat:

Niciunul dintreangajaţii prezenţi în demisolul Centrului vizitat nu a beneficiat de instruire adecvată pentru reabilitarea şi abilitarea adolescenţilor cu probleme psihosociale, consumatori de droguri şi alcool, cu dizabilităţi mintale, probleme de sănătate mintală şi comportament antisocial. Niciunul dintre angajaţii prezenţi nu a arătat că înţelege prevederile legislaţiei interne privind drepturile copilului şi ale persoanelor cu probleme de sănătate mintală şi nici pe cele din Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, Convenţia privind drepturile copilului sau pe cele ale Protocolului Opţional la Convenţia Împotriva Torturii. La data vizitei în centru erau prezenţi următorii angajaţi: un şef de centru, un asistent social, doi educatori, un psiholog clinician, un asistent medical, o îngrijitoare.

Reprezentanţii CRJ au observat că angajaţii sunt prezenţi în număr mare dimineaţa şi nu după-amiaza atunci când practic beneficiarii ar trebui să se întoarcă de la şcoală. După-amiaza este prezent un singur educator în instituţie. Angajaţii au folosit următoarele etichete la adresa adolescenţilor: ’răi’, ‘cu probleme de comportament’, ‘mincinoşi’, ‘dependenţi de droguri’, ‘nu ai ce să faci cu ei’ sau ‘noi le oferim condiţii dar ei nu vor’. Psihologul angajat de câteva luni în acest Centru nu a furnizat informaţii despre tulburările de comportament ale copiilor şi nici despre tehnicile de terapie aplicate pentru reabilitarea copiilor consumatori de droguri şi alcool, în afara «tehnicilor de calmare»; PIP si PIS erau necompletate, lispea numele managerului de caz, existând doar semnăturile acestora, fără a putea fi identificaţi. Testele aplicate de psiholog erau completate, însă în mod paradoxal, toate dosarele analizate aveau ataşate notificări de tip proces verbal prin care se arăta că psihologul a fost amenţat de copiii din Centru, iar aceasta a trimis plângeri la poliţie împotriva copiilor, din nou, fără aducerea la cunoştinţă a reprezentantului legal al copiilor. Şeful Centrului şi-a manifestat în câteva ocazii neputinţa în gestionarea comportamentului copiilor, ’cum să reacţionezi când cineva te scuipă sau te injură..e foarte greu la noi’ sau ‘să ştiţi că de multe ori am vrut să plec’. Asistentul social, indicat de copii în declaraţii ca fiind unul dintre abuzatori, nu a furnizat nicio informaţie de specialitate despre activitatea de specialist în asistenţă socială cu copii cu probleme psihosociale.

Principalele recomandări ale CRJ:

  1.   Închiderea de urgenţă a Centrului de plasament pentru copii cu probleme psihosociale: cazarea împreună a copiilor cu vulnerabilităţi diferite încalcă grav drepturile acesora şi contribuie la abuzarea copiilor mai vulnerabili de către cei mai puternici, contribuind la agravarea stării lor de sănătate mintală, fizică şi emoţională;
  2.   Evaluarea stării de sănătate fizică şi mintală a fiecărui copil instituţionalizat în Centrul de plasament pentru copii cu probleme psihosociale din Oradea;
  3.   Furnizarea de tratament şi suport în mediul adecvat de terapie fiecărui beneficiar consumator de droguri şi/sau alcool;
  4.   Evaluarea stării de sănătate fizică şi mintală a copilului diagnosticat cu elemente de tulburare din spectrul autist şi oferirea de suport de specialitate cu ajutorul specialiştilor şi al asistenului maternal; cercetarea modului în care părinţii primesc ajutor specializat şi este asigurată legătura copilului cu familia; cercetarea modului în care sunt oferite condiţii pentru accesul la educaţie şi terapie corespunzătoare a beneficiarilor;
  5.   Trimiterea de urgenţă a declaraţiilor copiilor către organele de cercetare judiciară;
  6.   Oferirea de informaţii şi ajutor copiilor care doresc să trimită plângeri; îndepărtarea de lângă copii, pe toată perioada cercetării, a persoanelor indicate drept abuzatori;
  7.   Cercetarea motivelor şi tragerea la răspundere a celor care nu au intervenit din partea DGASPC Bihor şi AJPIS Bihor în protejarea drepturilor copiilor, beneficiari ai centrului, deși aveau această obligație;
  8.   Cercetarea modului în care adolescenţii au fost arestaţi de ofiţeri ai poliţiei locale, bătuţi în incinta secţiei de poliţie şi a motivelor care au condus la internarea adolescenţilor într-o secţie de psihiatrie de tip închis pentru adulţi, în cameră cu alţi doi bărbaţi cu probleme de sănătate mintală, contrar prevederilor Legii nr. 272/2004 şi cele ale Legii nr. 487/2002 privind sănătatea mintală;
  9.   Asigurarea de condiţii de cazare, reabilitare şi abilitare adecvate fiecărui adolescent;
  10.  Sesizarea şi cercetarea de către forurile profesionale competente, în speţă, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Asistenţilor Sociali din România şi Colegiul Psihologilor din România, a modului în care medicul, asistentul social şi psihologul şi-au îndeplinit sarcinile care decurg din statutul profesional al fiecărui angajat şi cauzele care au contribuit la abaterile profesionale;
  11.  Diseminarea la nivelul fiecărei direcţii de asistenţă socială şi protecţie a drepturilor copilului, a unor copii ale protocolului încheiat în baza prevederilor articolului 33 al Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi între MMFPSPV şi CRJ;

 

[1]Intervalul orar de desfăşurare a vizitelor miercuri, 30 octombrie 2013, ora intrare în centru: 16.50  ora iesire: 17.25,  joi, 31, octombrie, prezentare la centru 9.00 şi intrare în centru: 10.30, ora iesire: 12.30.

[2]In timpul vizitei oficiale de joi, 31. Oct. se vopseau de zor gratiile in timp ce adolescentii se plictiseau stand I sala de club , afara erau 18 gr.

[3]Ataşăm copii după declaraţiile date de adolescenţi în data de 22 şi 23 mai 2013 în faţa reprezentanţilor Serviciului de Management al Calităţii Serviciilor Sociale din subordinea directorului DGASPC Bihor. Declaraţiile au fost puse la dispoziţia reprezentanţilor CRJ de secretarul judeţului Bihor, în prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor, preşedintei Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din Senat, directorului adjunct şi directorului general al DGASPC Bihor.

 

WP-Backgrounds by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann