Harta standardelor de cost

De ce lipsa standardelor minime de cost pentru serviciile sociale privează persoanele cu dizabilități de dreptul de a alege traiul în comunitate?


La 3 ianuarie 2019, Ministerul Muncii și Justiției Sociale a aprobat noile standarde de calitate în domeniul serviciilor sociale[i], cu rolul de a crește calitatea serviciilor sociale oferite beneficiarilor și adaptarea acestora atât la nevoile beneficiarilor[ii], cât şi la resursele umane şi financiare existente.

Cu toate acestea, guvernarea anterioară nu a aprobat hotărârea de guvern privind  actualizarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale pentru implementarea noilor standarde minime de calitate în domeniul serviciilor sociale[iii]. Autorităţile centrale nu au realizat  nici adaptarea standardelor de cost la noile realităţi şi nici transparentizarea metodei de calcul a standardului de cost. Lipsa acestor standarde de cost actualizate , dar și lipsa standardelor de cost pentru unele dintre serviciile sociale cuprinse în Nomenclatorul național, împiedică persoanele cu dizabilități să opteze pentru servicii sociale private[iv] la un cost cel puțin egal cu cel acordat unui furnizor public de servicii sociale similare; de asemenea, lipsa lor îngreunează estimarea bugetului anual necesar funcţionării serviciilor sociale organizate şi administrate de furnizorii publici de servicii sociale din unităţile administrativ-teritoriale, cât și estimarea valorii unui contract în cadrul procedurii de contractare a serviciilor sociale cu furnizorii privaţi sau, după caz, cu alţi furnizori publici[v].

Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități[vi] interzice instituționalizarea persoanelor cu dizabilități (art. 19) şi impune statului român să  garanteze dreptul acestora la un standard de viață și de protecție socială adecvată (art. 28). România nu îşi respectă aceste obligaţii deoarece persoanele cu dizabilități sunt private de dreptul de a alege traiul în comunitate asigurat prin activitatea organizațiilor neguvernamentale care furnizează servicii sociale de tip rezidențial în comunitate.

Datele colectate de către Centrul de Resurse Juridice indică[vii] diferențe mari între costurile alocate pentru servicii de tip rezidențial  de la un județ la altul. De asemenea, din analiza acestor date rezultă următoarele aspecte:

  • Din totalul celor 41 de Consilii Județene și 6 Consilii Locale de la nivelul Bucureștiului, 26 au emis hotărâri privind majorarea standardului de cost[viii] pentru serviciile publice de tip rezidențial față de cele stabilite prin Hotărârea nr. 978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale[ix].
  • Doar 21 de județe au încheiat contracte sau convenții de colaborare cu furnizori privați de servicii sociale de tip rezidențial pentru persoane cu dizabilități[x], aceste costuri variind şi ele de la un furnizor privat la altul, pentru aceleaşi categorii de servicii sociale, uneori sumele alocate regăsindu-se chiar sub standardul minim de cost.
  • De asemenea, aceste contracte nu sunt disponibile pe paginile de internet ale Consiliilor Judeţene şi ale DGASPC-urilor, indicând totodată și lipsa de transparență.
  • Mai mult, unele județe au întârzieri semnificative de plată către furnizorii de servicii private cu care colaborează. Spre exemplu, la momentul colectării acestor informații (iunie 2019), județul Giurgiu avea întârzieri de plată către toți furnizorii de servicii private, începând cu noiembrie 2018 (între 6-9 luni neachitate). Întârzieri mari de plată a serviciilor contractate cu furnizorii privați au fost observate și la Sectorul 1 și jud. Vaslui.
  • Restul județelor nu au încheiat astfel de contracte sau convenții de colaborare cu furnizori privați, astfel încât persoanele cu dizabilități instituționalizate nu au nici măcar posibilitatea de a alege să locuiască în servicii private de tip rezidențial în comunitate, fiindu-le încălcat dreptul la viață independentă.
  • Statul român plătește unui furnizor public de servicii social de tip rezidențial pentru adulți cu dizabilități mult mai mult decât unui furnizor privat de servicii similare. Spre exemplu, în județul Teleorman, preţul pentru instituționalizarea unui adult cu dizabilități în C.R.R.N[xi] Videle este de 14,412 lei/lună/persoană[xii]. În același timp,  costurile pentru serviciile sociale prestate de Asociația „Pro ACT Suport”, contractate de către DGASPC Teleorman, sunt de 2819 lei/lună/persoană.
  • Costurile pentru o locuința protejată variază și ele de la un județ la altul: în timp ce standardul minim de cost neactualizat pentru un loc într-o locuința protejată, aplicabil în jud. Iași, este de 1800 lei/lună/persoană, în jud. Giurgiu același tip de serviciu social costă 8264 lei/luna/persoană[xiii].
  • Pentru cazarea și îngrijirea unui copil cu dizabilități într-un centru de plasament sau într-o casă de tip familial din sistemul instituțional public Consiliul Judeţean alocă în unele cazuri, între 6000 – 7000 lei/lună: spre exemplu, pentru o casă de tip familial în jud. Alba sunt alocați 6219 lei/lună/copil[xiv], iar pentru Centrul de Plasament nr. 4 pentru copii cu dizabilități din Oradea sunt alocați 7805 lei/lună/copil[xv]. În același timp, standardul minim de cost pentru un copil cu dizabilități plasat în grija unui asistent maternal profesionst este 2123 lei/lună[xvi].
  • Câteva județe au încheiat contracte cu Fundația Al. I. Cuza, administratorul căminului de vârstnici și adulți cu dizabilități Aldeni (județul Buzău) pentru care, în urma a două vizite de monitorizare în 2014, Centrul de Resurse Juridice a sesizat[xvii] abuzurile pe care personalul acestui centru le aplica beneficiarilor [link plângere]: „condiții materiale precare, agresiuni asupra beneficiarilor, neacordarea tratamentelor medicale, avorturi forțate, încălcări ale vieții private și decese cauzate de lipsa de îngrijire”, proprietarul acestui cămin fiind și amendat de către AJPIS Buzău.
  • Chiar și în condițiile acestor limitări bugetare ale costurilor plătite unor furnizori privaţi, doar un număr foarte mic de persoane cu dizabilități primesc servicii de tip rezidențial în comunitate.
  • În lipsa unui standard de cost actualizat şi real, ne întrebăm cum se asigură statul român că serviciile sociale de tip rezidențial pentru persoane cu dizabilități îndeplinesc un nivel unitar de calitate, sau că diferențele între costurile serviciilor sunt justificate de nivelul de calitate? Ce mecanism de control există în acest sens? Care este rezultatul analizei anuale a costurilor REALE ale acestor servicii si cum se coreleaza standardul minim de cost cu costul real?

Având în vedere că aproape jumătate dintre județe nu au emis hotărâri de majorare a costurilor pentru serviciile sociale, pentru aceste județe rămân aplicabile standardele minime de cost prevăzute de H.G. nr. 978/2015.

Aprobarea de urgenţă a hotărârii de guvern privind standardele  de cost actualizate pentru a îndeplini obligația implementării calității este necesară pentru a asigura servicii sociale la standardele de calitate existente și pentru a respecta dreptul persoanelor cu dizabilități la un standard de viață și de protecție socială adecvată, cât și pentru evitarea unor situații de dificultate ce pot apărea în acordarea serviciilor sociale atât de către furnizorii publici cât și cei privați acreditați.

__________________________________________

Document elaborat de Centrul de Resurse Juridice (CRJ) în cadrul Proiectului “Sprijin în implementarea articolului 19: Viaţă independentă şi integrare în comunitate”, co-finanțat de Open Society Institute Mental Health Initiative. 

Pentru mai multe informații:
Ioana Iliescu, ofițer de proiect Centrul de Resurse Juridice,
ioana.iliescu@crj.ro, 0722442563
Cerasela Predescu, director Asociația Pro ACT Suport,  cerasela.porumb@proactsuport.ro, 0744840063
Georgiana Pascu, manager de program Centrul de Resurse Juridice, gpascu@crj.ro, 0729881159

NOTĂ: Aceste date aparțin Centrului de Resurse Juridice (CRJ) în baza accesului la informație, iar preluarea lor se face doar cu menționarea sursei: Centrul de Resurse Juridice, 2018-2019.

__________________________________________

[i] Ordinul nr. 29/2019 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecție a copilului și altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum și pentru serviciile acordate în comunitate, serviciile acordate în sistem integrat și cantinele sociale, publicat in Monitorul Oficial la 15 februarie 2019

[ii] În România anului 2019, aproximativ 18000 de persoane adulte cu dizabilități intelectuale și psiho-sociale și peste 52000 de copii din sistemul de protecție specială (dintre care 5000 de copii cu dizabilități), cărora li se adaugă și alte categorii de persoane vulnerabile, persoane vârstnice, persoane fără adăpost, victime ale violenței în familie, etc., sunt beneficiari ai serviciilor sociale cu sau fără cazare, acordate  la domiciliul beneficiarilor, în centre de zi sau rezidențiale, la domiciliul persoanei care acordă serviciul sau în comunitate, de către furnizori publici și privați acreditați.

[iii] În luna noiembrie 2018 a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii și Justiției Sociale Proiectul de Hotărâre privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale, însă, la un an de la publicare, această Hotărâre nu a fost aprobată și publicată in Monitorul Oficial.

[iv] La 31 martie 2019, 2.742  furnizori de servicii sociale dețineau un certificat de acreditare valabil, din care furnizori publici 819 (29,8% din totalul furnizorilor) și furnizori privaţi 1.923 (70,2% din totalul furnizorilor). La aceeași dată, 3.830 centre care acordă servicii sociale dețineau licență de funcționare obținută ca urmare a îndeplinirii standardelor minime de calitate. Informatii disponibile la: http://www.mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/2019/Asist_soc_I_2019.pdf

[v] În absența standardelor de cost actualizate nu se poate asigura nici aplicarea unitară a regulilor de estimare a valorii contractelor în cadrul procedurilor de contractare a serviciilor sociale. În ceea ce privește finanțarea serviciilor sociale publice, consiliile județene/consiliile locale, în calitate de ordonatori principali de credite, pot aloca din venituri proprii instituțiilor subordonate, respectiv D.G.A.S.P.C., conform prevederilor Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, sume suplimentare care pot depăși nivelul prevăzut de standardul minim de cost.

[vi] ratificată de România prin Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007

[vii] Centrul de Resurse Juridice a colectat date cu privire la standardele de cost pentru serviciile de tip rezidențial publice și private pentru copii și adulți cu dizabilități. Aceste date au fost colectate în baza răspunsurilor primite, urmare a solicitării de informații de interes public (nr. 91/22.05.2019) formulată în temeiul Legii nr. 544/2001, adresată tuturor Consiliilor Județene din țară și Consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București. Dintre aceste 47 de solicitări, două solicitări au rămas fără răspuns, iar trei județe au furnizat doar în mod parțial datele solicitate.

[viii] O situație interesantă se poate observa la nivelul județului Giurgiu, unde Consiliul Județean a emis hotărârea nr. 140/27.11.2018 prin care standardul minim de cost a fost majorat foarte mult pe lângă cel stabilit de către H.G. nr. 978/2015. Astfel, la nivelul jud. Giurgiu, costul mediu lunar de întreţinere pentru un copil cu dizabilități care beneficiază de protecţie în formă instituţionalizată în case de tip familial este în cuantum 12.011,00 lei/copil/lună; costul mediu lunar de întreţinere pentru o persoană care beneficiază de protecţie în formă instituţionalizată în complex de servicii este în cuantum de 10.825,00 lei/asistat; costul mediu lunar de întreţinere pentru o persoană adulta cu dizabilități care beneficiază de protecţie în formă instituţionalizată în centre de îngrijire și asistență în cuantum de 13.973,00 lei/asistat; costul mediu lunar de întreţinere pentru o persoană adulta cu dizabilități care beneficiază de protecţie în formă instituţionalizată în locuință protejată și apartamente în cuantum de 8.264,00 lei/asistat; costul mediu lunar de întreţinere pentru o persoană adulta cu dizabilități care beneficiază de protecţie în formă instituţionalizată în centru de recuperare și reabilitare neuropshiatrică în cuantum de 13.215,00 lei/asistat; costul mediu lunar de întreţinere pentru o persoană adulta cu dizabilități care beneficiază de protecţie în formă instituţionalizată în centrul de integrare prin terapie ocupațională în cuantum de 10.467,00 lei/asistat.

[ix] Dintre acestea, 15 județe au majorat costurile atât pentru adulți cât și pentru copii cu dizabilități, iar 11 le-au majorat doar pentru adulți.

[x] Consiliile Județene și Consiliile Locale au posibilitatea de a contracta servicii private de tip rezidențial pentru copiii și adulții cu dizabilități din sistemul de protecție specială (în temeiul legii 98/2016 privind achizițiile publice sau prin convenții de parteneriat în baza OG nr. 68/2003).

[xi] Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică

[xii] Stabilit prin HCJ Teleorman nr. 61/24.04.2019

[xiii] Stabilit prin HCJ Giurgiu nr. 140/2018

[xiv] Stabilit prin HCJ Alba nr. 293/2018

[xv] Stabilit prin HCJ Bihor nr. 30/2019

[xvi] stabilit prin Hotărârea nr. 978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale și a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabilește contribuția lunară de întreținere datorată de către susținătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidențiale

[xvii] Aceste sesizări nu au împiedicat autoritățile publice să contracteze în continuare serviciile de tip rezidențial oferite de Fundația A.I. Cuza, la standarde de cost ce variază între 3500 – 4800 lei/lună.