Prezentare generală a respectării dreptului la locuire în cazul grupurilor vulnerabile

Guvernul trebuie să iniţieze o revizuire completă a legislaţiei actuale privind locuirea, având în vedere asigurarea unor mecanisme de protecţie sporită și efectivă a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, eliminarea evacuărilor forţate, excluderea atribuţiilor autorităţilor locale de introducere de criterii pentru accesul la locuinţe sociale, prevenirea și sancţionarea în mod efectiv a segregării rezidenţiale și a rasismului de mediu. Citește Propuneri de schimbări legislative și de politici publice din domeniul locuirii, în conexiune cu problema locuințelor informale, evacuările forțate, accesul al locuințe sociale, accesul la justiție și dreptul la identitate.

Câteva extrase din document:

EVACUĂRILE FORŢATE

Evacuările forţate constituie un fenomen care afectează în mod principal comunităţile de romi. Nu am putut identifica alte situaţii în care autoritatea locală a evacuat un număr mare de persoane fără ca acestea să fi fost de etnie romă. Aşadar, aceste evacuări au un caracter clar rasist, de cele mai multe ori, autorităţile locale urmăresc să-i evacueze pe romi pentru a „curăţa” oraşul, realizând astfel o segregare etnică a oraşului (a se vedea în acest sens, Piatra Neamţ, Miercurea Ciuc, Eforie Sud, Cluj Napoca Coastei, Alba Iulia – Turturica etc).

Persoanele vizate de evacuări nu sunt consultate în mod real cu privire la toate măsurile ce le vizează, în special în ce privește relocarea acestora și accesul la serviciile sociale disponibile, și nici informate adecvat asupra drepturilor prevăzute de lege. Acest fapt contravine standardelor internaţionale (a se vedea în acest sens cauza Yordanova și alţii c. Bulgariei).

Totodată, în multe situaţii, relocarea persoanelor în cauză se face în locuri toxice, cum ar fi groapa de gunoi (Cluj Napoca- Coastei, Eforie Sud), în staţii de epurare (Miercurea Ciuc), în foste laboratoare chimice (Baia Mare) etc. Acest fapt are un impact deosebit de grav asupra vieţii oamenilor în cauză, a dreptului la viaţa privată, a stării de sănătate și contravine art. 2, 3, 8 și 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum și Constituţiei României și legislaţiei în vigoare, dar constituie o practică în unele oraşe mari din România.

Deși instituţiile prefectului pot verifica și contesta chiar în instanţă măsurile dispuse de autorităţile locale și în cazul evacuărilor forţate (măsura se suspendă automat dacă este contestată în instanţă), nu am întâlnit în practică nici măcar o situaţie în care Instituţia Prefectului să îşi fi exercitat aceste atribuţii legale pentru a proteja persoanele vulnerabile în faţa unor evacuări forţate colective.

Guvernul României trebuie să renunțe la susținerea tacită a evacuărilor forțate ale romilor și la relocarea acestora în condiții toxice și de segregare rasială, de natură să le pună viața și integritatea fizică și psihică în pericol grav.

Renunțarea la aceste practici rasiste trebuie urmată de instituirea unui mecanism juridic de prevenire și sancționare efectivă a acestora. Sub aspectul prevenției, se impune modificarea legislației în sensul în care aceste evacuări colective să nu poată fi realizate de autoritatea locală decât cu avizul obligatoriu dat în prealabil de o autoritate cu atribuții în materie, precum Instituția Avocatului Poporului sau Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Sub aspectul sancționării, cu excepția notabilă a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, autoritățile naționale au sustinut tacit aceste practici rasiste.


ACCESUL LA LOCUINŢELE SOCIALE

Per ansamblu, accesul cetăţeanului la locuinţe sociale este greoi, impredictibil, suprabirocratizat, anacronic, discriminatoriu și iluzoriu.

Criteriile de acces la locuinţe sociale sunt în multe cazuri discriminatorii (a se vedea în acest sens Cluj Napoca, Primăriile de sector 1, 2, 3, 4 și 6, Primăria Municipiului Bucureşti etc). Principale modalităţi de discriminare sunt includerea criteriilor privind nivelul de studii și a calităţii de angajat în administraţia publică locală și centrală. Autorităţile locale trebuie să elimine imediat, complet și ireversibil criteriile discriminatorii semnalate. Guvernul trebuie să adopte măsurile legislative necesare pentru a elimina posibilitatea ca autorităţile să discrimineze persoanele vulnerabile.


ACCESUL LA JUSTIŢIE

În foarte multe situaţii, spre exemplu cum a fost cazul în Alba Iulia, instanţele de judecată ignoră prevederile legislaţiei internaţionale aplicabile, în special ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului și ale jurisprudenței CEDO, atunci când soluţionează cauzele ce vizează persoane de etnie romă evacuate.

Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Naţional al Magistraturii trebuie să includă în mod detaliat în formarea de bază și continuă a magistraţilor noţiuni privind grupurile vulnerabile și implicaţiile juridice conform standardelor naţionale și internaţionale, în special în conexiune cu evacuările forţate și a dreptului la locuire.