Presa discută zilele acestea pe larg cazul tinerelor dintr-un centru pentru copii cu dizabilități din Recaș, jud. Timiș, care au fost obligate să se prostitueze.
Cazul, foarte grav, nu este însă unul izolat. La o simplă căutare în presa, vedem că în ultimii ani au fost investigate (de presă sau de DIICOT) cel puțin 40 de situații în care minori cu sau fără dizabilități din centre de asistențā socialā au fost obligați la astfel de fapte:
Un caz concret, urmărit de Centrul de Resurse Juridice:
▶ În urma unei vizite de monitorizare şi a discuțiilor cu un grup de minore dintr-un centru de plasament pentru copii cu dizabilități din Turnu Roşu, Centrul de Resurse Juridice a semnalat către DGASPC Sibiu suspiciunile de trafic de ființe umane încă din 2014, însă Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (A.J.P.I.S.) Sibiu a emis un raport stabilind „absența oricăror probe care să vină în sprijinul presupunerii echipei de monitori ai CRJ de trafic de persoane’’.
▶ Ulterior, în noiembrie 2015, D.I.I.C.O.T. Sibiu a emis un comunicat de presă în legătură cu destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism ale cărei victime erau tinere din centre de plasament.
▶ În 2019 instanţa de judecată stabileşte că minore provenind din acelaşi centru de plasament au fost bătute, traficate şi închise într-un club de streaptease. Dintr-o reţea de cinci traficanţi, doar doi au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea pe 2 şi respectiv 3 ani. Chiar dacă vorbim despre trafic şi abuz asupra unor minore cu dizabilităţi dintr-un centru de plasament, traficantul beneficiază de suspendarea sub supraveghere a pedepsei închisorii. Acesta va presta 60 de zile de muncă în folosul comunităţii într-un muzeu din judeţul Sibiu.
Mai grav este că în apel, procurorii DIICOT au omis să menţioneze numele celor doi traficanţi, apelul DIICOT fiind respins ca tardiv.
____________
Vedem, așadar, cum unul dintre cele mai grave și puternic mediatizate (inclusiv în presa internațională) cazuri de trafic de persoane aflate în sistemul de protecție specialā (semnalat autorităților de CRJ încă din 2014!) s-a finalizat prin sentințe derizorii, care nu vor descuraja niciodată acest fenomen infracțional.
Totodată, România pare că s-a obișnuit cu aceste situații despre care află periodic din media și asupra cărora nu se oprește nici una dintre autoritățile statului cu destulă îngrijorare, deși victimele se află tocmai în grija sa, exclusiv. Prevenția, de asemenea, ca măsură sistemică, consecventă, nu există, iar monitorizarea independentă și inopinatā a situației din centre (ca cea de la Turnul Roșu din 2014) este împiedicată.
Centrul de Resurse Juridice monitorizează și denunță abuzurile din centrele pentru persoane cu dizabilități din România din 2003. În iunie 2017, urmare a plângerilor în instanţă şi a situaţiilor prezentate de CRJ, ministrul muncii, dna Lia Olguţa Vasilescu a decis restricţionarea accesului experţilor CRJ (psihologi, asistenţi sociali şi avocaţi) în toate unităţile rezidenţiale de asistenţă socială din ţară. Hotărârea a fost transmisă CRJ şi tuturor direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului, conducând la blocarea accesului la servicii în comunitate şi la justiţie a mii de persoane instituţionalizate, perpetuarea abuzurilor fizice, sexuale şi emoţionale asupra copiilor şi adulţilor instituţionalizaţi, cu sau fără dizabilităţi.
În prezent, CRJ așteaptă un răspuns la solicitarea de facilitare a accesului în centre, solicitare adresată ministrului muncii, Violeta Alexandru, în 28 noiembrie 2019.
Monitorizarea independentā este una dintre garanțiile pe care statul le are la îndemânā pentru a proteja drepturile omului în instituțiile rezidențiale. Este imperios necesarā formarea corespunzātoare a procurorilor și judecātorilor pentru a recunoaște vulnerabilitatea și riscul la abuz sexual și trafic al fetelor și femeilor închise în sistemul de protecție specialā. MMPS prin autoritāțile specializate trebuie sā se asigure cā datele ( hotārâri judecātorești, procedurile privind audierile, accesul la avocați, numārul și vârstele celor traficați din centre, etc) privind cauzele traficului de persoane pe lângā centrele de plasament sau pentru adulții cu dizabilitāți îi sunt cunoscute. Colaborarea dintre ANDPDCA, ANPIS, MJ, Parchet General, DIICOT și societate civilă pentru a preveni, investiga și apăra minorii și adulții cu dizabilități instituționalizați împotriva traficului trebuie să înceapă imediat.
Pentru mai multe informații:
Georgiana Pascu, manager de program Centrul de Resurse Juridice,
gpascu@crj.ro, 0729881159
Ioana Iliescu, ofițer de proiect Centrul de Resurse Juridice,
ioana.iliescu@crj.ro, 0722442563
