Tribunal refuză comunicarea informațiilor de interes public referitoare la plasamentul minorilor

7.07.2016

Detalii:

Data inițierii procesului: 06.03.2015 (fond)

Data hotărârii definitive/Data ultimei hotărâri: 24.11.2015 (fond)

Etape procesuale parcurse: Fond

Link pe portal just: aici.

Documente ataşate:

Hotărâre fond

Faptele și soluția pe scurt:

În luna august 2014 am solicitat fiecărui tribunal din România comunicarea de copii anonimizate ale hotărârilor judecătorești pronunțate în spețe referitoare la plasamentul minorilor cu dizabilități, în scopul utilizării acestor hotărâri în elaborarea unui studiu privind accesul la justiție al minorilor cu dizabilități.

Deși un număr de tribunale ne-au răspuns favorabil, Tribunalul Caraș-Severin a refuzat comunicarea hotărârilor solicitate motivând că acestea nu constituie informații de interes public.

Am considerat refuzul Tribunalului Caraș-Severin ca fiind nelegal, formulând plângere împotriva acestuia la Tribunalul București. Instanța ne-a dat câștig de cauză în luna Noiembrie 2015, în prezent urmând judecarea recursului formulat de pârât.

 

Importanţa procesului:

Procesul este important deoarece clarifică în ce măsură hotărârile judecătorești privind măsurile de protecție a minorilor constituie informații de interes public.

 

Descrierea faptelor pe larg:

În luna august 2014 am solicitat comunicarea de copii ale hotărârilor judecătorești pronunțate de Tribunalul Caraș-Severin în spețe referitoare la plasamentul minorilor cu dizabilități, în scopul utilizării acestor hotărâri în elaborarea unui studiu privind accesul la justiție al minorilor cu dizabilități. În aceeași perioadă, am trimis solicitări cu conținut identic fiecărui tribunal din România.

Solicitarea adresată pârâtei a fost refuzată, Tribunalul Caraș-Severin invocând drept temei art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, care precizează că “informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor” sunt exceptate de la liberul acces la informații.

De asemenea, pârâta a invocat și art. 48 din Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar din România și Mass-media, articol ce precizează că nu pot fi eliberate fotocopii sau extrase din actele și hotărârile, în materie civilă, având obiectele menționate la art. 6 lit. b), c) și d) din dispozitivul Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 308/05.03.2009 privind derularea proiectului Jurindex. Potrivit art. 6 lit. b) din dispozitivul hotărârii menționate, nu au caracter public hotărârile pronunțate în cauzele enumerate, printre care se regăsesc și cauzele ce au ca obiect plasamentul și plasamentul în regim de urgență.

Deși nu am considerat legal refuzul pârâtei de a ne comunica informațiile solicitate, nu am formulat plângere împotriva acestuia la data respectivă deoarece am dorit să aflăm care este și practica altor tribunale în ceea ce privește comunicarea hotărârilor privind plasamentul minorilor.

Astfel, am acționat cu bună credință, dorind mai întâi să aflăm cum arată situația în general, și dacă refuzul pârâtei reprezintă un caz particular sau, dimpotrivă, reflectă atitudinea sistemului judiciar pe scară largă.

Ulterior, am primit răspuns de la un număr de 35 de tribunale din România, dintre care 7 au răspuns pozitiv cererii noastre, comunicându-ne copii ale hotărârilor judecătorești solicitate, 21 au precizat că nu pot comunica tipul de hotărâri solicitate întrucât baza de date a instanței nu ține evidența cauzelor în care sunt implicați minori cu dizabilități, ci doar a cauzelor cu minori în general,  2 au precizat că nu au avut pe rol cauze dintre cele solicitate de noi în perioada indicată, 2 au cerut inițial extinderea termenului dar nu au mai revenit cu vreun răspuns, iar doar 3 tribunale (Caraș-Severin, Arad și Timiș) au motivat că informațiile pe care le-am solicitat nu fac obiectul accesului liber.

Ca atare, observând din răspunsurile primite că opinia pârâtei este minoritară la nivelul practicii tribunalelor din România, am revenit prin cu o nouă solicitare adresată Tribunalului Caraș-Severin, prin care am menționat răspunsul pozitiv a șapte tribunale din România și am cerut pârâtei să ne comunice copii anonimizate ale hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de Tribunalul Caraș-Severin în cele mai recente 10 cauze având ca obiect stabilirea, modificarea sau încetarea măsurii plasamentului minorilor, conform Legii nr. 272/2004.

Și de această dată cererea ne-a fost refuzată, pârâta invocând aceleași motive ca în cazul primei cereri.

 

Descrierea celor mai importante argumente juridice:

 

Din punct de vedere juridic, procesul ridică problema aplicării art. 12 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, text ce precizează că “informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor” sunt exceptate de la liberul acces al cetățenilor.

În opinia noastră, dispoziția legală citată nu instituie o prohibiție absolută a comunicării ori a publicării informațiilor referitoare la măsuri de protecție dispuse față de copii sau tineri.

Prohibiția se referă la interdicția de a publica informații, doar dacă publicarea acestora este de natură să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor, fără ca articolul să instituie o prezumție (nici măcar relativă) în sensul că orice publicare sau comunicare a informațiilor referitoare la măsurile de protecție implică automat și un prejudiciu adus acestora.

Dacă legiuitorul ar fi dorit să excepteze în toate cazurile informațiile privind măsurile de protecție a copiilor și tinerilor de la liberul acces, formularea articolului menționat ar fi fost pur și simplu “informațiile privind măsurile de protecție a tinerilor”. Or, articolul este redactat în mod diferit, astfel că este necesar ca, în fiecare caz, autoritățile cărora li se adresează cereri de informații care au legătură cu măsurile de protecție ale copiilor sau tinerilor să analizeze dacă comunicarea acestora poate produce un prejudiciu acestor măsuri, fără ca acest prejudiciu să poată fi presupus.

 

 

WP-Backgrounds by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann