Unul dintre cei implicați în dezastrul „Morții nimănui” de la Breaza și-a făcut un business identic lângă București

de Ovidiu Vanghele, Centrul de Investigații Media

Unul dintre partenerii din afacerea ilegala “Casa Sfantul Toma” din Breaza – un centru pentru persoane cu dizabilitati mintale ce a functionat fara autorizatie un an si jumatate, timp in care sase oameni inchisi aici, dintr-un total de 30, au murit – a inceput o noua afacere in domeniu. Asociatia Endemedica Holding 4 Life si-a deschis, la nici o luna dupa aparitia materialului “Mortii nimanui” despre centrul de la Breaza, o institutie similara celei din Prahova, pentru gazduirea aceluiasi tip de beneficiari. Aceasta se afla in Bragadiru, judetul Ilfov, la cativa kilometri de Bucuresti.

Daca in cazul afacerii ilegale de la Breaza finantatorul era DGASPC Sector 4, in cazul Endemedica Bragadiru finantatorul este DGASPC Sector 3. Contractul de servicii pentru Endemedica Bragadiru a fost semnat de actualul sef al Autoritatii Nationale pentru Persoane cu Dizabilitati, Mihaela Ungureanu, care a avut rang de secretar de stat in Guvernul Ponta si este si astazi in Cabinetul Ciolos.

Si operatorul centrului de la Breaza si Endemedica Holding 4 life, care in afacerea Breaza erau parteneri, si-au obtinut autorizatiile de la Ministerul Muncii in aceeasi zi, astfel ca certificatele lor de furnizori de servicii sociale au numere de inregistrare consecutive.

Terapia pentru beneficiari este o chestiune facultativa in cazul centrului de la Bragadiru. Nefiind o conditie contractuala cu DGASPC 3, serviciile medicale sint prestate la Bragadiru “pe cheltuiala proprie” de personalul firmei care a prestat aceleasi servicii si la Breaza.

Daca in cazul de la Breaza Centrul de Investigatii Media a descoperit ca sase beneficiari au murit in conditii suspecte, cinci din cele sase certificate de deces fiind false, in cazul Endemedica Bragadiru nu putem vorbi de beneficiari decedati. Exista insa mai multe probleme: o epidemie de scabie, o supraveghere deficitara a beneficiarilor, avand in vedere ca opt din cei 39 de oameni de aici sint seropozitivi, si, conform specialistilor Centrului de Resurse Juridice, un deficit clar de servicii.

Doru Lazar si beneficiarii Endemedica la mare

Teodor Lazar este patronul policlinicii Endemedica din Popesti Leordeni. Policlinica Endemedica din Popesti este cea care ar fi trebuit, conform unui contract publicat de Centrul de Investigatii Media in cadrul anchetei “Mortii nimanui“, sa furnizeze serviciile medicale beneficiarilor din centrul-fantoma de la Breaza. Specialistii clinicii erau cei care ar fi trebuit, conform contractului, sa se ingrijeasca de sanatatea beneficiarilor de la Breaza. Cu toate astea, in ciuda serviciilor oferite de firma, sase din cei 30 de beneficiari din centrul de la Breaza au murit in nici un an si jumatate. Majoritatea celor decedati erau tineri.

Sotia lui Lazar, Nadia, medic de familie in cadrul policlinicii Endemedica din Popesti Leordeni, este cea care a semnat in fals cinci din cele sase certificate de deces pentru beneficiarii de la Breaza, situatie inca anchetata de procurori, la aproape un an si jumatate de la momentul publicarii anchetei.

Sotii Lazar sint imputerniciti sa reprezinte firma Endemedica SRL, detinuta integral de Teodor Lazar, conform datelor de la Registrul Comertului. Aceiasi soti Lazar, impreuna cu o alta persoana pe nume Liana Nadolu, au infiintat, in 11 septembrie 2013, o asociatie: Endemedica Holding 4 Life. Asociatia are drept scop, conform inregistrarii din Registrul Asociatiilor si Fundatiilor, “asigurarea de îngrijire medicală oferită persoanelor adulte aflate în nevoie, cu handicap, persoanelor cu nevoi speciale, persoanelor cu nevoi cronice, copiilor cu handicap, persoanelor vârstnice cu handicap, sprijinirea persoanelor vârstnice în vederea stimulării participării acestora la viaţa socială şi oferirea acestora de condiţii de îngrijire care să respecte integritatea şi demnitatea persoanei vârstnice”.

Autorizatii consecutive pentru partenerii din afacerea cu multi morti de la Breaza

La cateva zile dupa ce, in timpul documentarii anchetei despre centrul ilegal de la Breaza, Centrul de Investigatii Media a transmis o solicitare de informatii publice catre Ministerul Muncii in legatura cu operatorul acelui centru, Asociatia Sfantul Toma, aceasta a obtinut, extrem de rapid, autorizatia de furnizor de servicii sociale. Autorizatia pentru Asociatia Sfantul Toma a fost eliberata de Ministerul Muncii in date de 5 mai 2014.

In aceeasi zi a obtinut o autorizatie similara si Asociatia Endemedica Holding 4 Life, controlata de sotii Lazar.

Autorizatiile poarta numere consecutive, dupa cum reiese dintr-un document continand numele furnizorilor privati de servicii sociale disponibil pe site-ul Ministerului Muncii: cea a Endemedica are numarul AF/000237, cea a Asociatiei Sfantul Toma numarul AF/000238.

“Nu avem nicio legatura, sintem fiecare cu mustaria lui”, a spus Lazar, intrebat despre aceasta coincidenta.

La cateva saptamani dupa obtinerea acestei autorizatii, Asociatia Endemedica Holding 4 Life transforma un azil de batrani pe care-l opera in comuna Bragadiru, de la marginea Bucurestiului, in centru pentru persoane adulte cu dizabilitati mintale si incheie un contract cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului (DGASPC) Sector 3, care-i trimite, incepand cu 1 iulie, primii beneficiari.

“Acea locatie s-a transformat in centru pentru persoane cu dizabilitati atunci cand am luat contractul cu DGASPC 3, pentru ca aveam nevoie de spatiu pentru acesti beneficiari. Am facut ceva ilegal?”, a explicat Lazar transformarea peste noapte a azilului de batrani pe care-l opera in casa inchiriata din Bragadiru in centru pentru persoane adulte cu dizabilitati.

Din acest contract reiese ca noua afacere a sotilor Lazar, facuta de aceasta data cu persoane cu dizabilitati mintale, nu cu batrani, urma sa le aduca un venit venit lunar de 73.800 de lei din banii DGASPC Sector 3. Contractul se incheie pana la sfarsitul anului 2014, cu posibilitatea de a fi prelungit automat.

Prin contract, Endemedica Holding 4 Life se obliga sa acorde beneficiarilor “servicii sociale de tip rezidential”.

Drepturile beneficiarilor, nici macar pe hartie

Contractul nu vorbeste nicaieri despre tratament, despre reabilitarea beneficiarilor, despre terapii sau despre serviciile medicale de specialitate de care ar trebui ca acestia sa se bucure, pentru o ameliorare a situatiei in care se gasesc. Singura referire la drepturile lor este la articolul 6.4 din contract, prin care asociatia se obliga sa respecte Conventia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati.

Centrul de Investigatii Media este in posesia unui document din care reiese insa o incalcare clara a acestei conventii: in cazul unui anume beneficiar, nici DGASPC, nici Endemedica Holding 4 Life nu au tinut cont de optiunea acestuia pentru un alt centru, din care a fost adus la Bragadiru.

In 4 august, respectivul beneficiar, persoana cu dizabilitati mintale si seropozitiva, a cerut explicit sa ramana la centrul in care a trait pana atunci, argumentand ca s-a integrat in grupul de acolo, ca si-a facut prieteni si ca se simte bine acolo.

Mai mult, insasi asociatia care opereaza centrul in care se afla tanarul afirma ca il poate pastra acolo in schimbul aceleiasi sume de bani.

Cu toate acestea, insa, in luna august tanarul a fost adus de la vechiul centru in care a trait pana atunci la Bragadiru, la Endemedica.

Conventia ONU prevede ca, in astfel de situatii, persoana trebuie audiata de instanta si trebuie sa-si exprime optiunea clara in legatura cu locul in care doreste sa traiasca, recomandarea fiind aceea de a pastra locul in care aceasta a trait, pentru a nu-i provoca, prin mutare, socuri emotionale.

Conditiile de la Bragadiru: râie, beneficiari seropozitivi la gramada cu cei neinfectati si haos

Centrul de Investigatii Media a vizitat in doua randuri centrul de la Bragadiru, de fiecare data jurnalistii folosind un pretext umanitar si declinându-și identitati false atunci cand li s-au cerut datele personale, conditie sine qua non pentru a avea acces in centru.

Inca de la primul contact cu beneficiarii, o asistenta ne-a oferit manusi chirurgicale, afirmand ca institutia se confrunta cu o epidemie de scabie.

Situatia era aceeasi si cateva luni mai tarziu, la cea de-a doua vizita, cand, atunci cand ni s-au dat manusile, ni s-a precizat ca, pe langa pericolul de a lua scabie (pop. raie), exista si pericolul infectarii cu HIV, caci opt dintre beneficiari sint si purtatori ai virusului HIV.

“Nu a fost epidemie de scabie. Stiti ce am avut? In momentul in care au venit beneficiarii de pe unde au venit, au venit cu mai multe chestii in bagaj. Am avut un episod in perioada august-septembrie (2014, n.r.)”, afirma Teodor Lazar.

Intrebat de ce exista scabie si in primavara anului 2015, Lazar i-a contrazis pe angajatii care ne-au dat manusi pentru a ne proteja de scabie, intrebandu-ne daca am facut “analize”, daca a luat probe din centru pentru a confirma existenta virusului scabiei.

“Nu era scabie! Eu la doua luni de zile fac dezinfectie. Cadrul medical v-a spus ce stia el ca a fost, candva, trebuia sa luati o lama (o proba, n.r.) sa va convingeti ce aveam noi de fapt atunci cand ati venit dumneavoastra acolo”, a spus Lazar.

Centrul de Investigatii Media este in posesia mai multor filmulete inregistrate cu o camera ascunsa ori cu telefoanele in interiorul centrului. Vom publica unul dintre acestea pentru ca in imagini se vede un beneficiar care sta complet dezbracat intre ceilalti, fara ca cineva sa intervina pentru a-l imbraca sau pentru a-l indemna sa se retraga.

“Sa lasam povestea Breaza, am dat destul cu subsemnatul!”

Beneficiarii centrului de la Bragadiru provin in special din iadul de la Aldeni – un alt centru privat inchis de autoritati in urma unui raport al Centrului de Resurse Juridice, organizatie care a descoperit mari nereguli acolo in urma unei vizite de monitorizare – dar si de la alte centre cu care DGASPC Sector 3 colaboreaza. Cativa au venit insa aici si de la o asociatie din Cernavoda sau de la un centru de stat din Giurgiu, Tantava.

“Sa lasam povestea cu Breaza, aici este altceva!”, si-a inceput directorul Lazar discutia cu Centrul de Investigatii Media, care i-a solicitat o intalnire. “Am dat destul cu subsemnatul si inca mai dau, si eu si sotia, pentru acea chestiune”, a completat Lazar.

Lazar a insistat asupra faptului ca, spre deosebire de centrul de la Breaza, la Bragadiru nu a murit niciun beneficiar in mai bine de un an.

“Sint ingrijiti bine si le place sa stea la noi”, a declarat Lazar. “Unii din beneficiari aveau 22 de kilograme cand au venit la noi, acum au 40. Ce credeti, le e bine sau nu?”, a completat acesta.

Niciunul dintre beneficiarii centrului nu a simtit nevoia sa depuna vreo plangere privind posibile rele tratamente la care ar fi fost supus de personalul centrului, afirma Teodor Lazar, de profesie ambulantier dar ulterior absolvent de drept si patron de policlinica.

L-am intrebat pe Lazar daca au existat cazuri in care beneficiari fara HIV au fost infectati prin diferite contacte cu cei seropozitivi. Patronul Endemedica SRL si presedintele Endemedica Holding 4 Life a vorbit despre un “incident cu risc de transmitere de HIV”, un beneficiar care a agresat una din persoanele seropozitive. A fost monitorizat la spital la Victor Babes, i s-a dat tratament dar suspiciunea de infectare nu s-a confirmat.

Nu au fost nici cazuri de sarcina la centrul din Bragadiru, sustine Lazar. “Nu am avut sarcini, si au fost vazuti si de ginecolog, au plan de contraceptie. A fost o perioada in care am considerat sa le dam, dar acum nu mai e cazul”, a fost raspunsul lui Lazar.

In legatura cu conditiile de la Bragadiru si cu modul in care activitatea asociatiei este verificata de DGASPC Sector 3, reprezentantii institutiei de stat au raspuns catorva intrebari adresate de Centrul de Investigatii Media. Iata, mai jos, raspunsurile DGASPC:

Desi contractul nu prevede obligatia ca beneficiarii de la Bragadiru sa aiba acces la terapie, seful Endemedica afirma ca are o schema de personal suficienta, cu angajati care sa se ocupe de toti cei 39 de beneficiari ai centrului. Chiar daca cele mai mari costuri cu acesti beneficiari ar trebui sa mearga pentru terapii si tratament de specialitate, Lazar afirma ca DGASPC Sector 3 il plateste exclusiv pentru a le oferi celor din centru servicii rezidentiale, respectiv casă și masă.

“Terapia o facem noi, separat, pe cheltuielile noastre”, a afirmat Lazar. “Cu cei cu care se poate comunica, se comunica, fac terapii cu desene, cu muzica, cat rezista ei. Cu ceilalti nu prea ai ce sa faci. Fac joculete, ies in curte… (…) Terapia trebuie sa o faci si daca ai un material cu care sa lucrezi”, a continuat Teodor Lazar.

Aparent, schema de personal a centrului de la Bragadiru arata bine. “Psihologul clinician vine zilnic acolo, psihiatrul de doua ori pe luna, cateodata mai des, cateodata mai rar, dar in general de doua ori pe luna. Psihologul vine zilnic, de la ora 9.00 pana pe la ora 14.00-15.00. Avem un psiholog angajat acolo, este un contract de prestari de servicii”, a spus Lazar, adaugand ca centrul mai beneficiaza de serviciile unui medic de familie, care este chiar sotia sa, ale unui internist si ale unui asistent social, care este si manager de caz pentru beneficiarii de acolo.

“Internistul, psihiatrul, psihologul si medicul de familie lucreaza si la SRL si la centru. Sint contracte separate, lucreaza si pentru Endemedica SRL si pentru centrul care este operat de Endemedica Holding 4 Life”, a spus Lazar.

Pe langa medici, centrul mai si alti angajati: zece infirmiere, patru asistenti medicali, supraveghetori si personal la bucatarie.

“I-am dus la mare, i-am dus la biserica, facem ce putem, avem fotografii cu ei pictati pe fata, veseli. Sarbatorim zile de nastere, le facem tot felul de surprize”, a completat Lazar, care se declară multumit de serviciile pe care le ofera celor din centrul de la Bragadiru.

De altfel, pentru a ne convinge, ne-a trimis un slide-show cu mai multe fotografii din momentele vesele pentru beneficiarii de la Bragadiru.

Lipsa controlului asupra activitatii centrului – cea mai mare problema

Nimeni nu verifica de fapt cum traiesc acei beneficiari la Bragadiru. Verificarile din partea DGASPC Sector 3 sint niste vizite anuntate, pur formale, acuza specialistii Centrului de Resurse Juridice.

“Am fost intr-o vizita de monitorizare la Bragadiru si am fost intampinati de o doamna, angajata acolo, care ne-a intrebat daca noi sintem de la DGASPC Sector 3, pentru ca asteptau o vizita. Totul era pregatit. Am intrat si, la cateva zeci de minute dupa noi, au venit si doamnele de la DGASPC, care s-au declarat multumite de activitatea de acolo. Noi consideram ca este imposibil sa constati o realitate in acest mod, iar filosofia CRJ se bazeaza pe vizitele inopinate in acest tip de institutii tocmai pentru a vedea lucrurile cat mai putin cosmetizate”, a declarat Georgiana Pascu, manager de program la CRJ.

Pascu a constatat o serie de inadvertente intre cele declarate de Lazar monitorilor CRJ si cele sustinute de acesta in fata jurnalistilor Centrului de Investigatii Media.

“Noua ne-a spus ca sotia dansului, doamna Nadia Lazar, este manager de caz. De asemenea, ne-a vorbit de existenta serviciilor unui medic stomatolog, ne-a prezentat un program al specialistilor in centru putin diferit, consider ca anumite lucruri ar trebui discutate mai serios si consider ca se impune un control mai strict din partea autoritatii, care este direct responsabila de soarta acestor tineri”, a conchis Georgiana Pascu.


Acest material a apărut pe blogul Centrului de Investigații Media (vezi aici), în cadrul proiectului „Lagărele de lângă tine”, inițiat de Centrul de Resurse Juridice și finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.