Apel către Guvern: respectați dreptul la educație!

cerinte-educationale-speciale-adhd-crj-pitesti

Mai mulţi elevi de clasa a VII-a, dintr-o şcoală din Piteşti, au ajuns să îşi urască colegul pentru că este diferit. Mai multe cadre didactice au ajuns să strângă semnături de la elevi după fiecare oră pentru a–şi stigmatiza şi pedepsi  colegul. Fotocopiile acestor procese-verbale au circulat în spaţiul public. La cinci zile de la ieşirea în spaţiul public, nu am găsit nicăieri un punct de vedere argumentat din partea ministrului educaţiei şi a ministrului muncii. Înţelegem însă că situaţia acestui elev era în atenţia autorităţilor locale încă de la începutul anului 2016 şi că modul în care a fost instrumentată a adus ca un copil să fie alungat de alţi 29 de elevi în grevă!

„În State Unite ale Americii, pentru a se asigura că fiecare copil are dreptul la educaţie a fost introdus conceptul de Mediul cel mai puțin restrictiv (LRE) . Aici, o echipă formată din părinți, elevi, educator specializat, profesor, terapeut, logoped, fizioterapeut, psiholog şi conducerea școlii/districtului întocmesc un Plan Educațional Individualizat. Acest document vital este un contract legal între familie și instituția de învățământ. Unele puncte agreate includ următoarele: identificarea punctelor tari și ale nevoilor, nivelurile de performanță ori dezvoltare, la acel moment, scopurile și obiectivele, periodele de timp necesare în anumite cadre/clase de studiu și terapie, plan comportamental/senzorial/motivațional/de comunicare (dacă este cazul), plan de transport, plasare academică[1]

 

De ce este nevoie ca dumneavoastră, domnilor miniştrii să aveţi o poziţie publică comună?

Copilul despre care s-a scris a beneficiat de o oră de consiliere psihologică/săptămână timp de trei luni din partea unui psiholog al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Argeş. Presupunem că DGASPC Argeş i-a alocat şi un manager de caz. Consilierul pshipedagogic al şcolii i-a propus să participe la două ore de consiliere, însă acestea să înlocuiască două dintre orelede limba română sau matematică. Nicio colaborare între cei doi psihologi nu a fost menţionată undeva. Nicio referire la managerul de caz. Nicio informaţie despre contractarea unor terapeuţi specializaţi pentru că psihologii DGASPC nu sunt certificaţi în a aplica terapii comportamentale ci, consiliere psihologică. Mama băiatului vorbeşte despre injurii aduse acestuia în faţa colectivului de elevi de către director (nu le redăm aici pentru că nu dorim să propagăm mesaje instigatoare la ură) până la momentul în care acesta a început să plângă.

Dacă normele legale ar fi fost respectate, atunci 1) managerul de caz, împreună cu o echipă corespunzătoare de profesionişti, ar fi asigurat realizarea evaluării detaliate/complexe a situaţiei copilului, precum  şi 2) o echipă multidisciplinară a serviciului de evaluare complexă de la nivelul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului ar fi realizat evaluarea complexă ” (Conform Ordinului nr 288 din 6 iulie 2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului, Standardul 4) Astfel, conform prevederilor Standardului 4, prin utilizarea managementului de caz, copilul beneficiază de o „evaluare comprehensivă şi multidimensională a nevoilor sale specifice şi individuale, precum şi ale familiei sale”. Managerul de caz ar fi trebuit să organizeze „întâlniri cu cei implicaţi, atât în mediul de viaţa al acestora, cât şi la sediul serviciilor specializate” şi totodată acesta stabilea şi solicita implicarea în evaluare a unei „echipe de profesionişti (psihologi, asistenţi sociali şi alţii) în funcţie de situaţia şi natura cazului”. În situaţia de faţă trebuiau implicate cadre didactice, consilierul psihopedagogic din partea şcolii, părinţi, elevi. DGASPC Argeş ar fi asigurat conform aceluiaşi ordin, resursele necesare deplasării în teren a a managerului de caz, precum şi a celorlalţi profesionişti implicaţi în evaluare. În urma evaluării detaliate, managerul de caz trebuia să fi întocmit un raport de evaluare detaliată realizat pe baza rapoartelor specialiştilor implicaţi în evaluare şi a rapoartelor de vizită, în maxim 24 de ore de la ultima evaluare/vizită. Raportul trebuie avizat de şeful pe ordine ierarhică şi transmis, în termen maxim de 3 zile de la întocmirea sa, membrilor echipei, familiei/reprezentantului legal şi, după caz, copilului.

Până la acest moment, copilul şi familia acestuia ar fi avut deja un plan individualizat de protecţie şi un plan de servicii deoarece conform Standardului 6 acesta ar fi fost elaborat în termen maxim de 30 de zile de la înregistrarea cazului la DGASPC Argeş.

Nu ne-a fost prezentat niciun manager de caz. Am rugat şi săptămâna trecută psihologul de la DGASPC Argeş să ne spună ce anume lucrează cu băiatul nostru şi să ne ajute să îl integrăm”. (mama băiatului)

Domnule ministru a muncii, Dragoş Pâslaru, vă rugăm să verificaţi şi să faceţi publice informaţii despre cum şi-au respectat atribuţiile legale reprezentanţii DGASPC Argeş şi în concret care sunt rapoartele, minutele şi planurile individualizate întocmite de echipa multidisciplinară, și  de ce acestea nu au fost aduse la cunoștința părinților și școlii din Pitești?

  • DGASPC Argeș a desemnat un manager de caz și o echipă multidisciplinară?
  • Cum au fost elaborate şi aduse la cunoştinţa tuturor planurile de intervenţie pentru a preveni dezastrul din şcoala din Piteşti?
  • De câte ori au avut loc şedinţe de consiliere şi mediere psihologică la clasă? Câte ore a petrecut profesorul de sprijin la clasă şi cum l-a asistat acesta pe elev?
  • Cum anume şi-au îndeplinit obligaţiile asumate prin Legea drepturilor copilului nr 272/2004, reprezentanţii Ministerului Educaţiei în teritoriu, în special prevederile articolului 52, aliniatul 4: Cadrele didactice au obligaţia de a referi centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională (…) cazurile de abuz, (…) şi orice altă formă de violenţă asupra copilului şi de a semnala serviciului public de asistenţă socială sau, după caz, direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, aceste cazuri”?

Legea educaţiei naţionale nr 1 din 2012 prevede căCopiii, elevii si tinerii cu cerințe educaționale speciale, integrați în învățământul de masă, beneficiază de suport educațional prin cadre didactice de sprijin și itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educational se face de către CJRAE și se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educației”. Elevul a beneficiat de un profesor de sprijin o dată/săptămâna joia între orele 10-11. Acesta lucra cu copilul la matematică și limba română în afara clasei, în cabinetul de consiliere. Conform definiţiei, „profesorul itinerant şi de sprijin este cadrul didactic cu studii superioare în domeniul psihopedagogie care desfăşoară activităţi de învăţare, stimulare, compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate în unităţile de învăţământ de masă, în colaborare cu toţi factorii implicaţi”[2].

„Nu am primit niciodată niciun fel de instrucţiuni sau recomandări de la acest profesor. Nu ştiu ce vorbeau. Nu a participat la ore la clasă împreună cu ceilalţi elevi.” (mama copilului)

CJRAE Argeş avea obligația de a organiza o „echipă multidisciplinară care să asigure servicii de educaţie remedială, consiliere psihopedagogică în funcţie de nevoile pe termen lung sau scurt ale acestora” (Capitolul II, art 4, lit i), însă mama nu a fost informată de existența acesteia.

Conform prevederilor Metodologiei din 13 decembrie 2011 privind evaluarea, asistenţa psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale, „Scopul evaluării, asistenţei psihoeducaţionale, orientării/reorientării şcolare şi profesionale a copiilor, elevilor şi a tinerilor cu CES este identificarea nevoilor specifice ale acestora şi asigurarea condiţiilor optime de integrare şcolară, profesională şi socială” iar „Finalitatea evaluării, asistenţei psihoeducaţionale, orientării/reorientării şcolare şi profesionale a copiilor, elevilor şi a tinerilor cu CES este aceea de a asigura integrarea socială şi profesională a acestora prin egalizarea şanselor”  (art 3, alin 1 şi 2)[3].

Consilierul psihopedagog al școlii, pus la dispoziţie de Centrul Judeţean de Orientare Şcolară şi Profesională, urma să fie condus de o serie de principii profesionale, inclusiv cel al „participării şi responsabilizării părinţilor”. Din toate detaliile cazului, nu reiese cum anume acesta şi-a îndeplinit obiectivele şi de fapt care au fost acestea.

În scopul orientarii copiilor cu CES în concordanță cu particularitățile lor individuale Serviciul de Evaluare Complexă și Orientare Școlară si Profesională (SECOSP) și Comisia de Orientare Școlară și Profesională (COSP) colaborează cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, cu instituțiile de învățământ, cu părinții, cu asociațiile persoanelor cu dizabilități, cu reprezentanți ai administrației publice locale și societății civile, cu cabinete medicale[4].

Domnule ministru al educaţiei, prof. Dr. Mircea Dumitru, vă rugăm să verificaţi şi să publicaţi date referitoare la modul în care directorul şcolii, consilierul psihopedagogic, cadrele didactice şi-au îndeplinit atribuţiile în materia asigurării dreptului la educaţie aşa cum este acesta prevăzut în Legea educaţiei naţionale şi în legislaţia secundară.

  • Să verificați în ce măsură normarea personalului de sprijin, consilierilor școlari și a logopezilor, de care depinde în mod direct procesul de incluziune al copiilor cu CES, respectă legislația în vigoare.
  • Să publicați date privind numprul de personal de sprijin și de copii cu CES în fiecare județ.

Domnilor miniștri, situația nefiind una izolată poate crea un precedent extrem de periculos.

Normele interne și practicile internaționale, pe care România le-a adoptat, stabilesc că, în lipsa unei colaborări între părinți, actorii din domeniul protecției drepturilor copilului și cei ai educației și ai sănătății mintale, accesul la educație incluzivă nu poate fi realizat. Vă rugăm să dispuneți imediat remedierea situației care a condus la încălcarea drepturilor copilului în Școala I.L. Caragiale din Pitești și să vă asigurați că niciunde în țară, astfel de situații nu vor mai avea loc.

 

Persoana de contact: Georgiana Pascu, manager de program  Centrul de Resurse Juridice, T: 0729 881 759, E: georgiana.pascu@crj.ro
 

Semnatari,

Centrul de Resurse Juridice
FEDRA
¸Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist
Centrul de Investigații Media
Asociația pentru Educație și Justiție Socială Human Catalyst
Romanian Angel Appeal
Dizabnet, Rețeaua Organizațiilor Furnizoare de Servicii în Domeniul Dizabilității
ActiveWatch
Autism România
Hopes & Homes for Children
Dăruiește Viață
Asociația ProAct Suport
Fundația Pentru Voi
Motivation Romania
Asociația Hans Spalinger Cluj
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
Asociația ASPA Suceava
APCA Galați
, Asociația de Sprijin pentru Părinți și Copii cu Autism Galați
Asociația Autism Baia Mare
Asociația Națională pentru Adulți și Copii cu Autism din România – Filiala Iași
Asociaţia Naţională pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România filiala Craiova
Asociaţia S.O.S. Autism Bihor
Asociaţia Copiii de Cristal din Brașov
Asociația Părinților Copiilor cu Autism din județul Botoșani
As Autism Europa
Bistrița
Asociația Autism Transilvania
Centrul European pentru drepturile copiilor cu dizabilitati
ARICA
Asociatia pentru Recuperarea si Integrarea Copiilor cu Autism
Federeii, Asociația Adulților din Casele de Copii

 

CEDCD depune pângere penală împotriva părinților instigatori din Pitești: http://www.cedcd.ro/cedcd-depune-plangere-penala-impotriva-parintilor-instigatori-din-pitesti/

Petiție de-clic, Domnilor miniștri, interveniți de urgență în cazul de la Pitești

https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/semneaza-petitia-pentru-rezolvarea-cazului-copilului-diagnosticat-cu-adhd-din-pitesti

 

[1] O școală incluzivă pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, prof. Jane Thompson, http://www.educatiefaradiscriminare.ro/articole/puncte-vedere/o-scoala-incluziva-pentru-copiii-cu-cerinte-educationale-speciale/  

[2] Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 5574 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă, art 3, lit i)

[3] ORDIN nr. 6552 din 13 decembrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea, asistenţa psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale

[4] SECOSP este înființat în baza Ordinului nr.6552 din 2011 în cadrul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE). Comisia de Orientare Școlară și Profesională (COSP) este cea care emite certificatele de orientare/reorientare școlară și profesională, la propunerea SEOSP din cadrul CJRAE.