Violența în mediul şcolar, subiect de dezbatere la Palatul Parlamentului

Violența în mediul şcolar, subiect de dezbatere la Palatul Parlamentului

 

Peste 80 de persoane – profesori, consilieri școlari, elevi, părinți, mediatori profesioniști, cercetători, reprezentanți ai Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și ai Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, au participat miercuri 12 decembrie 2012, la seminarul Particularităţi ale agresivităţii în școli – de la cauze la modalităţi de intervenţie,și la conferința regională Fenomenul violenţei în mediul școlar – nevoi și perspective, ambele evenimente organizate de Fundaţia Centrul de Resurse Juridice (CRJ) la Palatul Parlamentului din Bucureşti.

Seminarul a asigurat diseminarea rezultatelor unei cercetări calitative realizată de Fundaţia Centrul de Resurse Juridice în perioada noiembrie – decembrie 2012, cercetare în cadrul căreia specialiştii au intervievat cadre didactice, directori de școli și licee, medici, asistenți medicali, consilieri școlari, gardieni şi părinți, au organizat focus-grupuri cu elevi, urmărind analiza unor forme de violenţă din mediul şcolar, respectiv situațiile de intimidare, jignire, hărțuire și amenințare  (n.a. bullying în limba engleză).

Una dintre concluziile cercetării calitative a fost aceea că de cele mai multe ori, cazurile de bullying nu sunt raportate către persoanele care ar putea interveni în astfel de situații, fie că e vorba de profesori, diriginți sau părinți. Totodată, îngrijorător este faptul că de obicei, comportamentul de tip bullying este considerat grav de către cadrele didactice doar atunci când se manifestă ca violenţă fizică, scăpându-se din vedere faptul că la fel de grav este şi comportamentul de violenţă verbală, care precede şi determină cel mai adesea violenţa fizică. Cercetarea calitativă a evidenţiat printre altele, necesitatea unei mai bune conştientizări a fenomenului de bullying de către profesori şi implicarea lor cu seriozitate, alături de părinţi, în prevenirea şi combaterea situaţiilor de jignire, hărţuire, intimidare şi ameniţare dintre elevi.

Concluziile din cadrul seminarului au facilitat continuarea dezbaterilor în cadrul conferinței regionale Fenomenul violenţei în mediul şcolar – nevoi  şi perspective,care a pus în discuție medierea și practicile restaurative ca posibile soluții de prevenire și combatere a fenomenului de bullying, precum și în general a situaţiilorconflictuale și de violenţă din școlile românești.

Conferinţa a asigurat totodată, diseminarea rezultatelor proiectului „Calitate în educație prin mediere și practici restaurative”, proiect în cadrul căruia au fost realizate activităţi diverse care să contribuie la îmbunătăţirea mecanismelor şi a modalităţilor de acţiune în situaţii de conflicte şi violenţă (cercetări privind fenomenul violenţei, cursuri de perfecţionare, schimburi de experienţă, evenimente şi materiale informative, aplicarea experimentală a medierii şi practicilor restaurative într-o reţea de 12 unităţi de învăţământ, etc).

Evenimentele au constituit un spaţiu de discuţie pentru actorii din sistemul educațional prezenți în sală, care rând pe rând și-au exprimat sprijinul pentru integrarea în politicile educaționale a acestor noi modele de intervenție – medierea și practicile restaurative.

„Este o certitudine că mulţi actori din sistemul de educaţie, fie ei consilieri şcolari, directori, profesori, elevi, şi-au dat seama de importanţa şi utilitatea abordării conflictelor dintr-o altă perspectivă decât aceea a aplicării stricte şi formale a unei proceduri prevăzută în regulamentul şcolar (respectiv aplicarea unei sancţiuni). Pentru a avea rezultate mai bune trebuie să începem să facem lucrurile diferit. O serie de studii au arătat că impunerea de sancţiuni provoacă în mod obişnuit o creştere a comportamentelor reprobabile, iar măsuri precum <eliminarea de la cursuri, interzicerea accesului în şcoală, amenda…etc>, nu sunt, din punctul nostru de vedere, măsuri cu efecte educative pentru elevi. Am reuşit să arătăm prin acest proiect, că medierea şi practicile restaurative pot determina o schimbare în bine a mediului educaţional, că pot reprezenta soluţii eficiente de abordare a conflictelor şi violenţei. În contextul în care cifrele arată că în ultimii ani în România, fenomenul violenţei în mediul şcolar nu s-a diminuat ci a crescut, medierea şi practicile restaurative, a căror eficienţă a fost dovedită la nivel internaţional, pot fi calea către un mediu şcolar armonios, în care comunicarea, respectul reciproc şi luarea deciziilor într-un mod participativ, să fie elemente de bază ale culturii în sistemul educaţional românesc”,a declarat Ema – Elza Șeclăman, Managerul proiectului, în cadrul evenimentului.

Evenimentele desfășurate la Palatul Parlamentului au beneficiat și de prezența Doamnei Belinda Hopkins, Director al Organizației Transforming Conflict din Marea Britanie şi specialist cu vastă experienţă în practici restaurative. Printre altele, doamna Hopkins a punctat rolul crucial pe care îl au practicile restaurative în prevenirea și combaterea situațiilor conflictuale, și în general oportunitatea de a face educație într-o altă manieră.

„Așa cum o arată şi diversele studii efectuate în România, nivelul violenţei în școli a atins cote alarmante. Cu ușurinţă se poate observa faptul că măsurile sancţionatorii nu rezolvă ruptura care are loc în comunicare, atunci când se întâmplă un conflict. Așadar, trebuie aplicate noi modele de intervenție, noi modele de a face educaţie de fapt. Practicile restaurative repară relaţia dintre persoanele implicate şi afectate de conflict, oferă şansa asumării responsabilităţii de către cei care au provocat <răul> şi permite eliberarea oamenilor de stres şi resentimente”, a declarat doamna Belinda Hopkins în cadrul evenimentului.

Un studiu realizat în anul 2010 de Guvernul Marii Britanii în cadrul a 1378 de școli, a arătat că în 70% dintre acestea practicile restaurative și-au dovedit eficiența pentru situațiile de amenințări, agresiuni verbale sau intimidări.

Cadrele didactice participante la proiect, au apreciat la rândul lor medierea şi practicile restaurative ca metode viabile de intervenție în situaţii de conflicte şcolare şi violenţă.

„În calitate de directoare a unei unităţi de învățământ, medierea şi practicile restaurative m-au ajutat să înțeleg şi să pot rezolva mai bine conflictele dintre angajaţi. Aplicând principiile restaurative care pornesc de la întrebări precum <Ce-ai gândit? Ce-ai simţit? Care sunt nevoile tale>, am putut observa că numărul conflictelor în rândul angajaţilor şcolii a scăzut. Ca atare, aceste practici restaurative pot fi aplicate cu succes pentru orice situaţie conflictuală, nu doar în cazul acelor situaţii unde sunt implicați numai elevi”, a declarat Doamna Director Adina Greavu, de la Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” din București.

„Noi am folosit cu succes practicile restaurative în școală şi chiar am introdus în regulamentul școlar recomandarea ca aceste modele de intervenţie să fie folosite ori de câte ori este necesar, înainte de a ne orienta către aplicarea unei sancţiuni. Noi recomandăm ca acest proiect să continue, şi ca din în ce mai multe cadre didactice să fie formate în vederea aplicării practicilor restaurative”, a menționat Mariana Gașpar, consilier școlar la Liceul Teoretic Mihail Kogălniceanu din Snagov, judeţul Ilfov.

„Drumul medierii începe cu noi. Iar aplicând medierea într-o situație de conflict, putem spune că mergem cu lucrurile mai în profunzime, ele nu rămând la un stadiu superficial, în care împărțim sancţiuni şi arătăm cu degetul. Medierea ne permite să înţelegem mai bine ce s-a întâmplat, de ce s-a întâmplat acel lucru şi care este cea mai bună cale de rezolvare. Personal, pe mine medierea m-a ajutat să descopăr şi să înteleg care sunt mecanismele unui conflict şi să-mi dau seama că în spatele acestuia se află de fapt o lume întreagă, respectiv aceea a copiilor implicaţi în conflict, pe care o poți înţelege mult mai bine aplicând medierea şi practicile restaurative”, a adăugat Georgeta Staicu, consilier școlar la Colegiul Tehnic Energetic din București.

Evenimentele au avut loc în cadrul proiectului „Calitate în educaţie prin mediere şi practici restaurative”, implementat de Centrul de Resurse Juridice (CRJ) în parteneriat cu  Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS), cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, conform contractului de finanţare POSDRU/17/1.1/G/37259.