Ne confruntăm cu o criză juridică și umanitară care se agravează de la o zi la alta și care impune intervenția imediată a autorităților și a Parlamentului.
OUG 32/2026, noua legislație în domeniul încadrări în muncă a lucrătorilor străini și reglementării acesteia, avea rolul să standardizeze o piață a muncii lăsată prea mult timp dereglementată și să ofere garanții lucrătorilor. Platforma WorkInRomania.Gov.Ro, instrumentul digital menit să faciliteze autorizarea, înregistrarea și încadrarea în muncă a străinilor, a fost lansat în 6 august 2026. În primele 30 de zile, singurele proceduri deschise erau cele de autorizare/înregistrare agenție/angajator, ajungându-se la termenul de 7 septembrie, când apar primii actori cu posiblitatea de a încadra în muncă.
La o săptămână, pe baza litigiului dintre Patronatul Importatorilor Forței de Muncă și Ministerul Muncii, prin care s-a suspendat Ordinul privind Lista Ocupațiilor Deficitare, platforma este scoasă din funcțiune și se opresc toate fluxurile pentru DAM/2 – muncitori migranți necalificați. Practic, lucrătorii au avut maxim 7 zile în care ar fi putut găsi un angajator, o agenție care să și facă actele, dar să le și depună. CRJ nu cunoaște niciun caz de introducere cerere unică încadrare străin în cele 7 zile. Chiar și dacă ar fi fost introduse, cererea nu s-ar fi putut soluționa din cauza litigiului.
Reamintim că peste 3,600 de migranți au beneficiat de prima etapă a programului de amnistie și au nevoie să fie angajați, în timp ce în platformă apar sub 60 de entități care pot angaja/încadra străini. La cei 3,600 de adaugă toți migranții cărora le expiră vizele, permisele sau cele 90 de zile de grație.
Pe acest fond, al stopării tuturor procedurilor de autorizare, încadrare, depunere cerere unică, fără un orizont de timp cunoscut, mii de migranți rămân fără loc de muncă, fără mijloace de trai, fără adăpost și fără ședere legală, neavând nicio vină imputabilă.
Este inadmisibil ca soluționarea litigiului care a blocat fluxurile administrative privind încadrarea în muncă a cetățenilor străini să fie amânată luni de zile, 2 decembrie fiind primul termen acordat de instanta in acest litigiu. Lunile decembrie și ianuarie sunt caracterizate de inactivitate. Termenul este unul deja extrem de întârziat și poate veni cu o nouă amânare sau un nou termen ulterior. Pentru mii de persoane, timpul necesar clarificării situației juridice se scurge în paralel cu expirarea documentelor și a termenelor legale, fără garanția că vor putea accesa, la timp, o soluție efectivă.
Centrul de Resurse Juridice (CRJ), prin monitorizarea directă a situațiilor din teren și documentarea cazurilor lucrătorilor migranți, avertizează că această situație a depășit nivelul unei disfuncționalități administrative.
Oameni împinși în ședere ilegală, fără posibilitatea reală de a-și continua munca
Blocajul administrativ afectează categorii distincte de lucrători migranți, ale căror situații juridice sunt diferite, dar care se confruntă cu aceeași problemă fundamentală: lipsa unei căi clare, accesibile și funcționale pentru a-și continua activitatea profesională și a-și reglementa șederea în România.
Printre persoanele afectate se numără:
- lucrători ale căror perioade legale de ședere de 90 de zile se apropie de expirare sau au expirat;
- lucrători ale căror permise de ședere expiră ori a căror situație este afectată de încetarea raportului de muncă;
- cetățeni străini veniți în România în baza unei vize, care au fost abandonați de angajatorii inițiali și nu reușesc să își continue activitatea printr-un alt angajator.
În lipsa unor proceduri funcționale și a unor măsuri tranzitorii clare, acești oameni riscă să ajungă sau să rămână în ședere ilegală, fără să poată munci legal și fără venituri pentru a-și plăti împrumuturile de zeci de mii de euro făcute tocmai ca să ajungă în România, a-și asigura traiul si a-si sprijini familiile. În anumite situații, consecințele sunt agravate de inițierea procedurilor de returnare.
Amintim că există deja birouri teritoriale IGI care confirmă emiterea de decizii de returnare inclusiv pentru persoanele împinse în ședere ilegală de nefuncționalitatea sistemului. Situația ridică semne de întrebare serioase cu privire la modul în care este gestionată migrația de muncă: avem mii de migranți în țară, dornici să muncească, intrați în ședere ilegală injustă, la un pas de returnare, în timp ce pregătim un nou contingent prin care companiile să aducă oameni noi (și, prin urmare, comisioane noi). Statul român trebuie să își continue parcursul în reglementarea pieței muncii pentru străini și să respecte drepturile străinilor deja în România, nu să se subjuge unor contingente și măsuri arbitrare în beneficiul patronatelor.
La această criză se adaugă situația persoanelor care trebuie să acceseze mecanismul excepțional de reglementare a șederii, pentru care termenul de depunere a cererilor este 31 decembrie. În condițiile în care blocajul administrativ nu este soluționat, iar procedurile necesare nu pot fi parcurse în timp util, este clar că aceste persoane vor pierde posibilitatea de a beneficia efectiv de mecanismul prevăzut de lege. Nu este suficient ca statul să instituie o procedură de reglementare, trebuie să asigure și condițiile concrete pentru ca aceasta să poată fi accesată.
Este inadmisibil ca termenele legale să continue să curgă în sarcina oamenilor, în timp ce mecanismele administrative de care depinde respectarea lor nu funcționează.
Nouă luni fără muncă, fără venituri și fără o perspectivă clară
CRJ documentează situații în care lucrători migranți sunt privați de posibilitatea de a munci de luni de zile, inclusiv persoane care se află în această situație de aproximativ nouă luni (persoanele amnistiate în aprilie).
Pentru acești oameni, blocajul nu înseamnă doar imposibilitatea de a schimba un angajator sau de a finaliza o formalitate. Înseamnă lipsa veniturilor, acumularea datoriilor, pierderea locuinței și dependența de sprijinul altor persoane pentru a supraviețui.
Echipele CRJ au identificat cazuri de lucrători rămași fără adăpost, fără acces la hrană și fără mijloace legale de subzistență. Au fost semnalate inclusiv cazuri de ideație suicidară și situații care indică o suferință psihologică extremă.
Riscurile NU mai sunt ipotetice. Vorbim despre oameni ale căror condiții de viață sunt degradate deja, în timp ce instituțiile nu oferă soluții suficient de rapide și de previzibile. Gravitatea acestor situații impune o intervenție urgentă și coordonată, nu noi amânări.
Un sistem blocat riscă să încurajeze tocmai ceea ce legea trebuie să prevină
Atunci când statul nu oferă o cale funcțională pentru angajarea legală, schimbarea angajatorului și menținerea sau reglementarea șederii, lucrătorii migranți sunt expuși riscului de a ajunge în situații de muncă nedeclarată, exploatare și dependență față de angajatori sau intermediari, până la cazuri evidente de trafic de persoane. Oamenii care nu își pot asigura legal veniturile și nu au acces la proceduri administrative previzibile devin mai vulnerabili în fața celor care profită de lipsa lor de opțiuni.
În acest fel, disfuncționalitățile sistemului favorizează, în practică, extinderea muncii nedeclarate și perpetuarea situațiilor de ședere ilegală, în loc să sprijine conformarea cu legea. Persoanele care doresc să muncească legal sunt lăsate fără o soluție, în timp ce riscurile de exploatare și de încălcare a drepturilor lor cresc.
CRJ solicită intervenție imediată din partea Guvernului, IGI și Parlamentului
Având în vedere gravitatea situației, Centrul de Resurse Juridice solicită următoarele măsuri urgente:
1. Inspectoratul General pentru Imigrări și Inspecția Muncii trebuie să intervină activ și să solicite soluții instituționale urgente.
IGI și ITM trebuie să sesizeze autoritățile competente cu privire la efectele concrete ale blocajului și să solicite adoptarea unor măsuri urgente care să prevină agravarea situației juridice și umanitare a lucrătorilor.
2. Parlamentarii trebuie să intervină de urgență pentru corectarea cadrului legislativ.
Solicităm deputaților din comisiile parlamentare competente – Comisia juridică și Comisia de apărare – să analizeze de urgență amendamentele propuse de CRJ și să susțină modificările legislative necesare pentru protejarea lucrătorilor migranți afectați de blocajele administrative.
Solicităm acelorași comisii să analizeze amendamentele aduse de Comisia de muncă prin care se anulează tocmai nota de fundamentare și nevoia la care OUG32/2026 răspundea. Amendamentele Comisiei de muncă sunt discriminatorii (comisioane pe salariile străinilor), disproporționale în raport cu menirea OUG-ului (permiterea de aplicare de comisioane de către agenții direct lucrătorilor, permiterea plăților în cash a salariilor) și să consulte opinia juridică a CRJ, transmisă către dânșii, cu privire la propunerile Comisia de muncă.
3. Sunt necesare soluții tranzitorii formale, obligatorii și aplicate unitar.
Solicităm adoptarea unor dispoziții tranzitorii explicite pentru persoanele afectate de blocaj, astfel încât protecția lor să nu depindă de aprecierea individuală a agentului care constată o situație de ședere ilegală. Criteriile trebuie să fie clare, accesibile și aplicabile în mod previzibil, cu respectarea garanțiilor legale și a circumstanțelor individuale.
4. Dreptul de muncă trebuie reglementat printr-o soluție legală efectivă.
Solicităm identificarea și adoptarea urgentă a unui mecanism formal care să permită persoanelor eligibile afectate de blocaj să își continue sau să își reia activitatea profesională pe durata clarificării și finalizării procedurilor administrative.
5. Termenul de 31 decembrie trebuie prelungit, iar mecanismul de reglementare trebuie să poată fi accesat efectiv.
Solicităm modificarea termenului de depunere a cererilor de reglementare a dreptului de ședere, dar și cererilor unice cu cel puțin 90 de zile, începând cu 31 decembrie.
7. Autoritățile trebuie să acționeze înainte ca termenul din 2 decembrie să producă noi consecințe ireversibile.
Solicităm tuturor instituțiilor competente să susțină urgentarea soluționării litigiului și să identifice, în paralel, măsuri administrative și legislative care pot fi adoptate fără a aștepta încheierea acestuia. Lucrătorii nu pot fi ținuți în incertitudine până la soluționarea litigiului și nici nu pot fi lăsați să suporte consecințele expirării termenelor legale în acest interval.
Este o criză. Sunt necesare soluții acum.
Centrul de Resurse Juridice avertizează că fiecare zi de inacțiune sporește riscul ca lucrători migranți să rămână fără locuri de muncă, fără venituri și fără posibilitatea de a-și reglementa situația juridică. Pentru unii, consecințele deja există și sunt dramatice, vorbim despre lipsa hranei, pierderea adăpostului, suferință psihologică severă și riscul îndepărtării din România.
Este inacceptabil ca oamenii să fie obligați să suporte costul unui blocaj instituțional pe care nu îl pot controla. Este inacceptabil ca o procedură prevăzută de lege să existe formal, dar să fie imposibil de accesat în practică. Este inacceptabil ca absența unor soluții tranzitorii să îi lase pe lucrători la discreția unor interpretări administrative neunitare.
Solicităm Guvernului, IGI, ITM și Parlamentului să acționeze urgent. Nu în decembrie, după expirarea termenelor, nu după ce oamenii și-au pierdut locuințele și mijloacele de subzistență.
Protecția drepturilor fundamentale și respectarea legii impun soluții clare, formale și aplicabile. Lucrătorii migranți trebuie să poată munci legal, să își reglementeze șederea și să beneficieze de garanții juridice reale. Statul are obligația de a preveni transformarea propriilor blocaje administrative într-o criză umanitară. Statul care, de la an la an, crește contingenul de lucrători, trebuie să își protejeze, întâi de orice, lucrătorii deja aflați pe teritoriul țării.
Citește scrisoarea publică a CRJ:
Amendamentele propuse de CRJ: