Contextul proiectului cultural
Numărul românilor pentru care România nu mai este „acasă” se apropie de 6 milioane, conform datelor ultimului recensământ. Încă de prin anii 2000, fenomenul migrației economice a făcut ca România să rămână în memoria colectivă drept o țară predominant exportatoare de forță de muncă către Vest.
Golul rămas, mai ales cel în piața muncii, a fost acoperit treptat, România devenind încetul cu încetul importator al forței de muncă ieftine sau necalificate. În 2024, Guvernul a menținut limita de 100.000 de permise de muncă pentru lucrătorii non-UE, la fel ca în 2023. Tineri din Sri Lanka, Nepal, India și alte țări asiatice sunt tot mai prezenți în domenii precum livrările de mâncare, construcții și HoReCa, sectoare marcate de deficit de forță de muncă. Identitățile lor multiple fac din muncitorii migranți un grup vulnerabil la discriminare și exploatare. Mărturii repetate, mai ales culese de la livratorii de mâncare, subliniază condițiile de muncă abuzive. Lipsa unui cadru legislativ robust și a unor mecanisme de protecție face dificilă atât cunoașterea, cât și exercitarea și apărarea drepturilor acestora. Un buletin informativ al Ministerului Public menționează că numărul persoanelor trimise în judecată pentru trafic de migranți după creșterea contingentului de muncitori străini a crescut de la sub 200 de persoane în 2021 la aproape 470 în 2023.
O privire exhaustivă asupra prevederilor legislative pune în evidență statutul lucrătorilor străini, comparativ cu cel al cetățenilor români și al cetățenilor UE: cetățenii non-UE sunt ultima opțiune pentru un loc de muncă numai după ce categoriile menționate anterior nu au ocupat postul vacant. La prima vedere, monitorizând subiectul în presa locală și națională, observăm nu numai că legea discriminează lucrătorii străini, dar munca în sine se dovedește a fi dezumanizantă. Aduși de companii intermediare, cunoscute și sub numele de „flote partenere”, care îi plasează apoi pe marile platforme de livrare de alimente, migranții lucrează între 10 și 12 ore pe zi, indiferent de condițiile meteorologice, sunt plătiți mult sub prețul pieței și, de cele mai multe ori, trăiesc în condiții degradante. O cercetare recentă A.L.E.G. menționează „imposibilitatea schimbării locul de muncă în primul an de lucru, confiscarea documentelor de identitate ale lucrătorilor de angajatori, restricționându-le, în mod ilegal libertatea de mișcare, lipsa reprezentării și a programelor de sprijin pentru lucrători migranți, existența a foarte puține organizații neguvernamentale care să apere drepturile lucrătorilor străini și să ofere servicii specializate și asistență directă care să raspundă nevoilor lor” – https://aleg-romania.eu/wp-content/uploads/2023/09/Designed_Policy-brief-migranti-2023_FINAL.pdf.
Deși date EconoMedia din martie 2023 sugerează că 48% dintre consumatorii români folosesc aplicații de livrare a mâncării, unde curierii sunt preponderent imigranți, gândirea și percepția colectivă a publicului larg completează tabloul deja conturat, atitudinea generală a românilor fiind fie ignorantă sau chiar discriminatorie și umilitoare față de toate minoritățile și/sau grupurile vulnerabile, inclusiv muncitorii străini. Conform unui sondaj INSCOP din septembrie 2024, 25.1% dintre români îi consideră o amenințare și se tem că au venit să le ia locurile de muncă https://inscop.ro/septembrie-2024-sondaj-de-opinie-inscop-research-realizat-la-comanda-ild-partea-i/
În acest context, România și-a asumat în iunie 2024 (prin Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură 2024-2027) „angajamentul ferm împotriva oricăror manifestări de acest gen”. În același scop, Strategia Sectorială în Domeniul Culturii 2023-2030 recunoaște ca obiectiv general „facilitarea și creșterea accesului tuturor categoriilor de public de public la expresia culturală, indiferent de formele de manifestare ale acesteia”.
Scopul proiectului cultural
Promovarea unei culturi a incluziunii, a diversității și a toleranței în România, prin prezentarea vieții muncitorilor imigranți în România în spații artistice alternative pentru o mai bună conștientizare a drepturilor acestora.
Perioada
1 martie 2025 – 31 decembrie 2025
Proiect derulat de Centrul de Resurse Juridice și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.