„We are living in silence. Nobody knows our stories.”, mărturia unui migrant, participant la sesiunile de informare
Weekendul acesta am organizat două întâlniri cu muncitoare și muncitori migranți, în cadrul cărora am discutat pe larg despre drepturile lor în România: de la dreptul la muncă în condiții de egalitate cu cetățenii români, la accesul la servicii gratuite de sănătate, dreptul de a depune plângeri atunci când le sunt încălcate drepturile, până la termenele care reglementează șederea lor în țară.
Totuși, nu putem ignora realitatea dură pe care o trăiesc mulți dintre ei. Existența migranților în România rămâne adesea una epuizantă fizic și psihic. Până când răspunsul legislativ nu va reflecta cu adevărat nevoile lor și nu va fi în acord cu realitatea de zi cu zi, mulți migranți continuă să trăiască la limita riscului de a deveni „ilegali”.
Presiunea constantă este enormă: migranții trebuie să documenteze fiecare pas, fiecare zi de muncă, pentru ca, în cazul unui eventual proces, să poată dovedi că și-au respectat obligațiile. În același timp, mulți trăiesc cu teama permanentă că vor avea nevoie de un avocat pentru a-și reglementa șederea, o povară financiară greu de susținut pentru persoane care lucrează, de cele mai multe ori, pe salarii mici și în condiții precare.
Întâlnirea a fost un prilej de a discuta despre ce pot face în mod imediat pentru un trai mai bun în România, însă multe dintre întrebările lor privitoare la abuz, “dacă îmi reclam patronul pentru abuz, mă da afară și devin ilegal?”, au nevoie de un răspuns structural: legi schimbate.
Participanții au primit o broșură de buzunar, cu drepturile lor, accesibilă și online:
Mulțumim tuturor muncitorilor și muncitoarelor migrante care ne-au acordat încrederea de a-și împărtăși experiențele și de a vorbi despre viețile lor din România.
Întâlnirile au avut loc în cadrul proiectului ,,O zi din viața unui muncitor migrant”, cofinanțat de Administrația Fondului Culturual Național.
