Context
Statul român a fost condamnat în mai multe rânduri de judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale grupurilor vulnerabile și în special ale persoanelor cu dizabilități mintale. Un aspect important remarcat a fost lipsa de proceduri și instrumente la nivelul profesioniștilor din domeniul justiției și aplicării legii, dar și al sănătății mintale. Singurul manual de formare a detectivilor din cadrul poliției datează din 2005 și nu există nicio referire la intervenții atunci când este implicată o persoană cu dizabilități mintale. În egală măsură, o altă problemă cu care se confruntă este investigarea și colectarea datelor relevante atunci când victima, martorul sau făptuitorul este o persoană cu dizabilități mintale. O altă cauză care contribuie la încălcarea drepturilor grupurilor vulnerabile, în special a celor cu dizabilități mintale din centrele de asistență socială și spitalele de psihiatrie sau centrele de plasament din România, este lipsa de date și studii dezagregate.
Timp de peste două decenii, profesioniștii români din domeniul sănătății mintale și profesioniștii din poliție și justiție penală s-au plâns că nu există niciun program de formare multidisciplinară și niciun protocol de colaborare între poliție și sistemul de sănătate mintală și servicii sociale. De altfel, Guvernul României a înaintat Consiliului Europei un Memorandum adoptat prin hotărâre de guvern, în care s-a angajat să remedieze această problemă în următorul an.
Pentru următorii cinci ani, odată cu noul Memorandum privind sănătatea mintală (mai, 2024) – este nevoie de un sector interdisciplinar și de o mai bună colaborare între autoritățile competente: poliție, penitenciare, spitale, servicii sociale și organe judiciare. Câteva dintre nevoile enumerate de Guvernul României care sunt avute în vedere și măsurile propuse sunt: formarea ofițerilor de poliție și a altor profesioniști din domeniul aplicării legii, înființarea unei rețele de 6 specialiști și puncte de contact în fiecare județ, înființarea unui sistem de diseminare a cazurilor în care o persoană riscă să devină victimă sau autor de abuz, asigurarea continuității intervențiilor pentru persoanele private de libertate diagnosticate cu tulburări mintale grave după eliberarea din sistemul penitenciar.
Obiective:
1. Cercetarea și documentarea practicilor legale și medico-legale existente privind răspunderea penală și dizabilitățile mintale între România și Norvegia și producerea de date comparative, cu scopul de a elabora un document de politici care să poată constitui baza pentru discuții privind reforma și pentru cercetări comparative suplimentare;
2. Îndrumarea autorităților statului român în dezvoltarea unei proceduri de cooperare între forțele de ordine și sistemul de sănătate mintală și asistență socială;
3. Îmbunătățirea cunoștințelor și a capacităților ofițerilor și agenților de poliție și ale profesioniștilor din domeniul sănătății mintale, implicați în aplicarea legii sau în furnizarea de servicii sociale și de sănătate mintală, în vederea adoptării unei abordări bazate pe drepturile omului în lucrul cu persoanele cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale;
4. Consolidarea impactului la nivel european prin diseminarea cercetării, metodelor, instrumentelor și concluziilor dobândite prin intermediul proiectului.
Colaboratori:
- LawTransform este un centru de cercetare deținut în comun de Facultățile de Drept și Științe Sociale de la Universitatea din Bergen (UiB) și de Institutul Chr. Michelsen (CMI). Prin proiecte de cercetare colaborative și interdisciplinare, cercetătorii LawTransform explorează funcția socială a dreptului și a instituțiilor juridice și modul în care strategiile juridice sunt utilizate ca instrumente politice – lawfare – pentru a promova obiective precum drepturile copiilor și ale migranților, sănătatea, dezvoltarea durabilă, pacea și egalitatea de gen.
- Centrul Norvegian pentru Drepturile Omului, Universitatea din Oslo, este recunoscut la nivel internațional ca o instituție de cercetare de vârf în domeniul drepturilor omului, cu personal de cercetare care include avocați, politologi, antropologi sociali, geografi sociali și filosofi. NCHR a fost una dintre cele trei organizații care au elaborat principiile Mendez (Principii privind interviurile eficiente pentru investigații și colectarea de informații) și a servit, de asemenea, ca secretariat pentru elaborarea primului manual al ONU privind interviurile de investigație pentru anchetele penale.
Activități:
- Cercetare privind politicile existente și practicile sociale și de sănătate mintală din România și Norvegia
- Politica privind dezvoltarea și susținerea unei proceduri de cooperare între autoritățile de aplicare a legii și sistemul de sănătate mintală și asistență socială din România
- Ateliere în persoană și online: Intervievarea, colectarea de date și anchetarea persoanelor cu dizabilități mintale (copii și adulți)
- Vizite de studiu și întâlniri cu profesioniști la Universitatea din Bergen și la Universitatea din Oslo din Norvegia
- Conferința internațională
- Campanie de advocacy
“Mindful Justice: Aligning Police Practices and State Accountability” este finanţat prin Fondul pentru relații bilaterale 2014-2021 din cadrul Mecanismului Financiar SEE şi Mecanismului Financiar Norvegian.