Alegerea noii conduceri a CSM

8.01.2013

Câteva considerente:

  • Raportul de activitate a fostei conduceri a CSM reprezintă, de fapt, un eseu despre cum este, ce este, cine se ocupă şi cine este contra independenţei Justiţiei, în opinia domniilor lor; nimic despre lucrurile concrete de care s-a ocupat/ar fi trebuit să se ocupe CSM;
  • Cenzurarea celor care au dorit să pună întrebări candidaţilor, pe temeniul că legea nu prevede – este un argument ridicol, nedemn de un magistrat. Cum altfel ai putea să lămureşti eventuale neînţelegeri izvorâte din proiectul unui candidat decât punând întrebări? Pe de altă parte, legea nu poate să prevadă chiar totul, mai ales în materia bunului simţ juridic.
  • Rocada fostei conduceri – oare printre membri CSM nu existau suficienţi judecători şi procurori care să îşi depună candidaturile astfel încât să se evite o rocadă? De ce oare Constituţia, la art. 133 alin. 3 prevede că mandatul de conducere este limitat la un an, fără posibilitatea reînnoirii? Nu cumva pentru a exista o alternanţă reală la conducerea CSM şi nu doar o simplă inversare a rolurilor între aceleaşi persoane?

Este foarte trist faptul că preşedinta ICCJ foloseşte, întrun comunicat de presă dat astăzi, instituţia ICCJ şi nu numele propriu, pentru a dezminţi felul în care domnia sa a votat.

  • De ce majoritatea membrilor CSM au preferat un procuror? Şi, mai ales, de ce societatea civilă? De ce alţi 3 judecători? În condiţiile în care mandatul fostei conduceri a fost unul extrem de conflictual, punctat de multe decizii luate în vacanţă judecatorească care nu au facut obiectul votului, cum ar fi târârea CSM într-o zonă a influenţei politice, într-o perioadă extrem de tensionată a vieţii publice. Toate aceste lucruri se ştiu întrucât 7 dintre judecători au renunţat la beneficiul votului secret, semnându-şi buletinele de vot. Împreună cu buletinul de vot al ministrul justiţiei rezultă exact 8 voturi pentru judecătorul Aron. Prin excludere, restul de 10 voturi au fost în favoarea dnei Hăineală.
  • Poate să fie un procuror presedinte al CSM? Dupa citirea seacă numai a art.133 alin. 3 din Constituţie, s-ar spune că da. Numai ca ea, Constituţia, trebuie privită ca un tot. De exemplu, art. 124 alin. 2 spune că judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, în vreme ce art. 132 alin. 1 spune că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al impartialităţii şi al controlului ierarahic, sub autoritatea ministrului justiţiei. Şi atunci cum poate un procuror, preşedinte al CSM, să apere independenţa sistemului judiciar, şi, mai ales, a puterii judecătoreşti din care nu face parte? Dacă nu se bucură pentru sine de toate atributele independenţei funcţionale, cum ar putea-o face pentru altul?

În acest sens, merită lecturate deciziile CEDO de condamnare a României în cauzele Vasilescu şi Pantea contra României: http://www.scj.ro/decizii_strasbourg.asp

Mai mult decât atât, dacâ limitarea mandatului de conducere la o perioadâ de 1 an are drept scop, aţa cum am arîtat mai sus, alternanâa la conducere, în situaţia punctuală a alegerii dnei Hăineală ca preşedinte, în condiţiile în care a avut anterior un mandat de vicepreşedinte, secţia de procurori va fi condusă, 2 ani consecutivi, de aceeaşi persoană.

Indiferent dacă, legal, procurorul poate avea acces sau nu la conducerea CSM, acest subiect trebuia tratat cu deferenţa cuvenită, într-o dezbatere cu argumente pro şi contra şi nu intr-o conjunctură a jocurilor deja făcute.

  • Vot dat în lipsă de cvorum – în toată această istorie a zilei de 4 ianuarie, poate că cel mai tragic lucru a fost comunicatul de presă care prezintă ca fiind respinsă cererea de revocare a dnei Hăineală cu 11 voturi împotrivă, iar în data de 7 ianuarie se precizează că celelalte voturi nu au fost predate. Nu aveau cum să fie predate pentru că o parte din judecători nu erau în sala iar buletinele de vot erau la ei. Daca nu erau în sală înseamnă ca nu a fost cvorum. Pe de altă parte, buletinele nepredate nu pot fi contabilizate nici pro nici contra. Oare se va redacta o hotărâre de respingere care nu va avea în spate toate buletinele necesare?
  • Prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de la lângă ICCJ nu este procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ şi, prin urmare, nu poate face parte din CSM. Constituţia este extrem de precisă în ceea ce priveşte participarea membrilor de drept. Este procurorul general, nu adjunctul său, este preşedintele ICCJ (nu vicepreşedintele), este ministrul justiţiei (nu un secretar de stat). Împrejurarea că prim-adjunctul îndeplineşte atribuţiile procurorului general în situatia vacantei functiei se aplică doar în ceea ce priveşte conducerea curentă a Ministerului Public, adică a postului de bază. Participarea procurorului general la sedinţele CSM este dată de Constituţie şi nu poate fi subiectul unei delegări. De altfel, niciodată în istoria CSM nu a fost permisă participarea altei persoane decât a titularului postului. Se pare că actulalul CSM, prin vot (sic!), a hotârât că se poate, aşa încât aceste consideraţiuni sunt făcute de dragul teoriei.
  • Manipularea opiniei pubice prin media este la cote alarmante. Pentru a se masca, de fapt, jocurile de culise care nu au de-a face cu statutul de judecător sau procuror, ci doar cu puterea (fie de dragul puterii, fie pentru nişte promisiuni care trebuie onorate, fie pentru diferite alte apartenenţe), se încearcă inoculatea ideii că toată această tevatură de la CSM are o altă miză, şi anume schimbarea statutului procurorului şi îngroparea ori dezgroparea, după caz, a unor dosare. Facil, usor de digerat, pe un trend bătătorit în ultimii ani. Căci acolo unde nu e trasparenţă şi dezbatere reală se poate fabrica orice. Mai ales inamici, pentru că numai având inamici identificabili pot apărea figurile mesianice care să ne salveze.

Aşadar, urmăriti cu atenţie, dragi magistraţi, în perioada care va urma nu vom avea idei şi argumente pro şi contra, ci doar persoane inamice şi, desigur, salvatori ai neamului.

Fără voia ei, magistratură va fi subiectul acestei imense intrigi care va urma, dar magistraţii încă pot alege dacă vor fi regizori sau rămân doar simpli figuranţi.

 

Georgiana Iorgulescu

Dirctor Executiv

Centrul de Resurse Juridice (CRJ)

WP-Backgrounds by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann