Centrul de Resurse Juridice, de 15 ani în lupta pentru demnitate umană, integritate publică şi justiţie echitabilă

18.02.2013

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) contribuie, din 1998, la construcţia unei societăţi informate, drepte si, mai ales, care să respecte demnitatea umană.  Astăzi, 18 decembrie 2013, împlinim 15 ani în această luptă şi credem în continuare că dreptul nu valorează nimic fără o construcţie morală viguroasă, după cum justiţie fără respectul profund al normei nu înseamnă decât literă moartă.

Credem că statul de drept trebuie să fie într-o legătură indisolubilă cu drepturile omului, aşa încât CRJ s-a înrolat în apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, în antidiscriminare, în promovarea integrităţii publice şi în reconstrucţia sistemului judiciar. Şi vom continua să facem asta, mai ales după un 2013, în care CRJ a constatat, din perspectiva celor trei programe ale sale, că în România funcţionarea unor instituţii ale statului a regresat.

Iată un scurt bilanţ al anului 2013, din perspectiva coordonatorilor de programe ai CRJ:

Delia Niţă, coordonatoarea programului Antidiscriminare:

·         Creşterea incidenţei discursului discriminator, uneori cu valenţe de hate-speech este alarmantă, mai ales că instituţia abilitată să aplice sancţiuni (CNCD) dovedeşte o mare reţinere atunci când este vorba despre înalţi demnitari ai statului, învocând, de pildă, dreptul la libertatea de exprimare (exp. Victor Ponta, Traian Băsescu, Puiu Haşotti). Într-o democraţie autentică, tocmai astfel de înalţi responsabili ar primi sancţiuni drastice, cu atât mai mult într-o societate profund intolerantă ca România.

·         Deşi avem o strategie de incluziune a romilor din 2011 nu am putut identifica în ultimii doi ani un demers de implementare a acesteia. Am constat însă continuarea politicii evacuărilor forţate ale celor mai vulnerabile comunităţi de romi, evacuări ilegale, pentru care autorităţile locale responsabile s-au bucurat şi continuă să se bucure de impunitate.

·         Din perspectiva funcţionării statului de drept, în mod particular a instituţiilor de protecţie a drepturilor omului şi de combatere a discriminării, în special pentru protejarea celor mai vulnerabili din societate, considerăm că funcţionarea acestor instituţii nu a stagnat, ci a regresat, iar impunitatea pentru abuzuri din partea statului, chiar şi atunci cand aceste abuzuri ajung în spaţiul public prin intermediul media, reprezintă din ce în ce mai mult regula.

Georgiana Pascu, coordonatoarea programului Pledoarie pentru Demnitate:

·         A fost nevoie de peste şase luni de întâlniri şi corespondenţe pentru ca MMFPSPV să semneze, la 1 octombrie 2013, un protocol de colaborare cu CRJ, fundamentat pe prevederile art 33 din Convenţia pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi.

·         Anul 2013 este unul trist din perspectiva monitorizării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi mintale închise în instituţii de asistenţă socială: CRJ nu a fost lăsat să intre în CRRN „Ghe. Şerban” din sectorul 2 pentru a-i vizita pe cei 53 de tineri de aici despre care aveam informaţii că nu le sunt respectate drepturile. A fost nevoie să dăm în judecată DGASPC sector 2 pentru a cere un drept, acordat prin tratatele internţaionale ratificate de România. În ocombrie 2013, CRJ a câştigat procesul în primă instanţă. Echipa CRJ a intrat, într-un final, în acest centru la aproape un an şi jumătate de la prima solicitare, în baza protocolului de colaborare încheiat cu Ministerul Muncii. Iniţial, chiar şi cu protocolul în mână, reprezentanţilor CRJ nu le-a fost permis accesul.  Vizita, efectuată după lungi insistenţe, nu a permis dialogul cu beneficiarii şi nici colectarea unor date suplimentare despre aceştia, dar echipa a observant ca sunt cu 23 de persoane mai puţine în instituţie, şefa centrului aratănd că “aici e ceva normal să se moară”.

·         După aproape trei luni de la semnarea protocolului de monitorizare independentă şi neanunţată şi şase vizite efectuate, CRJ constată că drepturile copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi sunt în continuare ignorate, un număr însemnat de minori sunt plasaţi în aceleaşi instituţii şi în aceleaşi încăperi cu adulţii, condiţiile de locuire sunt inadecvate, programele de reabilitare sunt inexistente, iar beneficiarii întâlniţi nu primesc informaţii referitoare la accesul la justiţie; niciun procuror nu a vizitat centrele pentru a supraveghea respectarea drepturilor minorilor ori a persoanelor incapabile.

·         În 2013, proiectul legislativ pentru înfiinţarea Mecanismului de prevenire a tratamentelor rele, inumane şi degradande aplicate persoanelor private de libertate (OPCAT), iniţiat în 2007 de CRJ, după o dezbatere cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile, a fost preluat de mai mulţi parlamentari şi introdus în dezbatere în septembrie 2013.

Radu Nicolae, coordonatorul programului Integritate publică:

·         Indicele de percepţie a corupţiei s-a înrăutăţit, iar 43% dintre români cred că nivelul corupţiei a crescut în ultimii doi ani, conform Barometrului global al corupţiei 2013. Lupta împotriva corupţiei pare să fie fără izbândă pentru cetaţeanul obişnuit. Reuşitele din rapoartele MCV nu par să îl multumescă pe cel care este nevoit să aibe legătură cu administraţia.

·          În ciuda promisiunilor, Parlamentul nu şi-a asumat un cod de etică. Mai mult, Parlamentul, într-o opacitate totală, a introdus modificări ale codului penal menite să confere un statut de imunitate parlamentarilor, şi, mai ales primarilor, în privinţa conflictelor de interese şi a faptelor de corupţie.

·         Deşi recuperarea prejudiciului este clamată de ani buni ca şi politică de stat, nu există informaţii centralizate privind despăgubirile acordate părţilor civile în procesele de corupţie sau gradul de recuperare a pagubelor şi produselor infracţiunilor de corupţie, iar instituţiile publice sunt reticente să facă publice sumele efectiv recuperate în cazuri concrete.

Georgiana Iorgulescu, directoare executivă:

·         Este îngrijorătoare formalizarea dreptului ori schingiuirea lui cu scopul ca norma să nu producă efecte ori să producă efectele dorite. Avem, astfel, procuror în fruntea CSM, avem judecători care promovează direct la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din postura de procuror; orice infracţiune în care sunt implicate mai mult de 2 persoane devine crimă organizată, după cum orice infracţiune din codul penal poate deveni un pericol la adresa siguranţei naţionale- cu toate implicaţiile aferente – în funcţie de cine citeşte/aplică.

·         În facultăţile de drept nu se mai studiază sistematic drepturile omului, motiv pentru care astăzi avem de-a face cu tratamente discriminatorii în instanţe şi parchete faţă de persoane vulnerabile (de pildă, audierea minorilor nu se face în cameră de consiliu), precum şi cu neînţelegerea profundă a faptului că o persoană trebuie judecată numai cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului efectiv la apărare.

La cei 15 ani de existenţă, echipa Centrului de Rersurse Juridice mulţumeşte jurnaliştilor, colaboratorilor, colegilor din ONG-uri şi specialiştilor care i-au fost alături în tot acest timp. Mai avem multă muncă împreună!

Persoană de contact:

Georgiana Iorgulescu

Directoare Executivă

Centrul de Resurse Juridice

Tel: 0722.505.181

WP-Backgrounds by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann