Centrul de Resurse Juridice a organizat în data de 21 ianuarie 2022 o întâlnire de lucru în format online, pe tema Legii 541/2021 ”Proiect de lege privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale” în scopul identificării modalităților prin care persoanele cu dizabilități, familii și profesioniștii din domeniu se pot implica direct în procesul de completare a proiectului de lege. Pentru facilitarea înțelegerii unor termini care provin din experiența altor state, am beneficiat de ajutorul domnului Michael Bach, promotorul reformei la nivel international pentru implementarea art. 12 CDPD, directorul organizației Institute for Research and Development on Inclusion and Society (IRIS).
Principala concluzie la care am ajuns împreună cu participanții a fost că, dată fiind importanța temei dar și suma neclarităților pe care textul legii l-a ridicat în rândul celor care vor fi în mod direct impactați de aplicarea ei, considerăm nu doar oportune, ci chiar obligatorii existența unor discuții aplicate, clarificatoare în cadrul procesului legislativ.
Punctual, principalele aspecte discutate au fost:
- lipsa unei dezbateri la care să participe persoanele cu dizabilități și organizațiile care îi reprezintă pentru o lege care le va afecta semnificativ viețile este contrară principiului Convenției Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, ‘Nimic pentru noi fără noi’ și este important ca acestea să participle în mod direct la dezbaterile din cadrul comisiilor parlamentare;
- există, în proiectul de lege, multe aspecte neclare, echivoc reglementate și contradicții – nu este clar scopul acestor măsuri, cine poate solicita dispunerea măsurilor de ocrotire, forma în care se vor realiza aceste solicitări, cum, când și cine declanșează aplicarea acestor măsuri;
- lipsește consultarea publică a persoanelor cu dizabilități și a părinților sau a organizațiilor de părinți și ale persoanelor cu dizabilități și, în mod legitim aceștia se întreabă cine va realiza evaluările pentru acordarea unei măsuri, cine va suporta costurile, ”de ce nu pot fi membrii familiilor interpreți ai voinței și dorințelor copiilor lor”?
- o persoană cu dizabilități devenită majoră trebuie să beneficieze de toate drepturile și să se bucure de exercițiul lor, indiferent de caracteristicile sociale – respectul demnității persoanelor cu dizabilități e fundamental, ”moartea civilă” a persoanei este ultima instanță la care ar trebui să se apeleze.
- trebuie să înțelegem și să acceptăm, ca societate cât de diverși suntem – fiecare dintre noi, să învățăm că există și neurodiversitate, iar persoanele cu dizabilități au nevoie de un sprijin diferit, adaptat, dar cu menținerea capacității juridice.
- trebuie să eliminăm percepțiile învechite și internalizate ale decidenților politici și ale societății în genere, altfel nu vom putea înțelege nevoile persoanelor cu dizabilități din instituțiile de îngrijire socială și medicală dacă acestea nu vor putea lua decizii în comunitate.
- în prezent, legea vizează doar capacitatea independentă a persoanelor de a lua decizii și omite să pună în discuție capacitatea interdependentă de a lua decizii, care nu este echivalentă cu incapacitatea.
- în forma sa actuală, legea este percepută ca pe o presiune suplimentară pentru persoanele cu dizabilități, familiile lor și organizațiile reprezentative, din cauza lipsei transparenței decizionale, a dezbaterilor și a clarificărilor.
Pe parcursul discuțiilor au fost ridicate multe probleme, importante pentru a putea consolida poziția persoanelor cu dizabilități, a familiilor și a organizațiilor neguvernamentale în raport cu legea. Aspecte precum lipsa procedurilor de siguranță, teoreticizarea prea mare a deciziei asistate și lipsa specificității tipurilor de decizii pentru care persoanele cu dizabilități vor putea solicita sprijin, lipsa instrumentelor previzibile și clare pentru realizarea evaluărilor, reprezintă doar câteva dintre concluziile participanților, alături de nesiguranța că forma actuală a legii va putea realiza, într-adevăr, o schimbare pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale.
La finalul întâlnirii, participanții au agreat solicitarea organizării unei dezbateri publice, cu implicarea și invitarea persoanelor cu dizabilități, a asociațiilor de părinți, familiilor, organizațiilor neguvernamentale, profesioniști și ministere sau autorități cu responsabilități în materia drepturilor persoanelor cu dizabilități. Solicitarea scisă va fi transmisă conducerii Senatului, Dlui Florin Câțu, președintele Senatului și Dnei Laura-Iuliana Scântei, președinta Comisiei juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
La această întâlnire au participat :
- Georgiana Pascu, manager de program, Centrul de Resurse Juridice
- Claudia Apostol, responsabil comunicare, Centrul de Resurse Juridice
- Anca Niță, asistent comunicare, Centrul de Resurse Juridice
- Oana Dodu, asistent program, Centrul de Resurse Juridice
- Daniela Coman, părinte al unei tinere cu dizabilități și președinta Asociaţiei de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale – ASPNS Luceafărul, Piatra Neamț.
- Manuela Pop, asistent social principa, The CareHub Timișoara
- Zoltán Szövérdfi, persoană de suport, Asociația de autoreprezentanți Ceva de Spus, Timișoara
- Roxana Damaschin, director inițiativa pentru integrarea în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități, Asociația Speranța, Un_Loc Timișoara
- Herbei Andreea, persoană cu dizabilități căreia i-a fost ridicată măsura punerii sub interdicție, Asociația Ceva de Spus, Timișoara
- Cătălina Angelescu, rudă a unei personae care va fi afectată de proiectul de lege, consilier parlamentar
- Gabriela Răducanu, președinta Fundația Star of Hope Romania
- Neacșu Anca, Asociația Sf. Ana București
- Munteanu Mihaela, director de advocacy, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS)
- Anca Cozmuta, onsilier juridic, membru in consiliul director a Asociaţiei pentru consilierea consumatorilor de produse financiare „ARD”, Cluj Napoca
- Carmen Ghercă, mama unui tânăr cu dizabilități și președinta Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist (FEDRA), Iași
- Cristina Abdula
- Mugur Frățilă, psiholog clinician și președinte al Asociației Tonal, Sibiu
- Bogdan Stan, asistent social în cadrul DGASPC Iași
- Corina Marutoiu, asistent social Spitalul Jud. de Urgență Tg. Jiu
- univ.dr. Rodica Diana Apan, avocat, președintă a Asociaţiei pentru consilierea consumatorilor de produse financiare „ARD”, Cluj Napoca
- Adina Pop Coman
- Aura Roșca, părinte al unui copil cu dizabilități
- Marius Mototolea, părinte al unui tânăr cu dizabilități
- Vasile Saulea, Asociația ProAct Suport, București
- Monica Lachner
- Liuba Iacoblev, mama unei tinere cu dizabilități și președinta Asociației Autism România
- Andreea Latu
- Adrian Roșan
- Mariana Sirbu
- Brana Claudia
- Diana Perțe
Activitatea se derulează în cadrul proiectului ”LIBER SĂ DECID. Tranziția de la tutelă la Sprijin în Luarea Deciziilor pentru persoanele cu dizabilități”, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestei pagini de web nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă!
