Centrul de Resurse Juridice (CRJ) susţine solicitările Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR)[1], a Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR) precum şi a Asociaţiei Procurorilor din România (APR), rămase fără răspuns concret din partea Consiliului Superior al Magistraturii şi a Preşedintelui României.
Sesizările asociaţiilor profesionale privesc probleme extrem de grave, care aduc atingere însăşi substanţei democraţiei: posibilitatea existenţei ofiţerilor acoperiţi ori colaboratorilor în rândul magistraţilor (lucru expus de către fostul preşedinte al României, fost preşedinte CSAT, dl. Traian Băsescu) şi, pe de altă parte, implicarea SRI în procedurile judiciare până la soluţionarea definitivă a cauzei, aşa cum reisese din declaraţiile dlui. general Dumbravă. Potrivit acestora, SRI se află în plin „câmp tactic”, alături de procurori, poliţişti şi judecători[2].
Aceste lucruri, dacă sunt reale, indică inexistenţa independenţei justiţiei, faptul că justiţiabilul nu are acces la un tribunal independent, respectiv la un judecător imparţial. Aşa încât lucrurile necesită dezbatere în societate, clarificare şi investigare. Ce fel de sistem judiciar dorim să avem?
Consiliul Superior al Magistrurii, în registrul obişnuit, s-a grabit să îngroape sesizările într-o manieră formalistă, fără să antameze fondul. Este ceea ce se numeşte ridicarea unor excepţii pentru a se evita dezbaterea pe fond[3]. Membrii societăţii civile din CSM, ca de obicei, nu s-au pronunţat.
Astfel, CSM a hotărât să sesizeze CSAT pentru ca acesta, în virtutea atribuţiilor legale, să verifice toţi judecătorii, procurorii, personalul auxiliar şi asimilat (aproape 9.000 de persoane înmulţit cu 2, pentru că solicitarea s-a transmis pentru anii 2013 şi 2014) pe temeiul că nu pot face o prioritizare întrucât ar „imixtiona cu activitatea unei alte instituţii”. Întrebarea este de ce nu au început cu ei înşişi, urmând apoi funcţiile cheie din magistratură? „Câmpul tactic” revelat anterior e puţin probabil să se afle la judecătorii.
În ceea ce priveşte celelalte solicitări ale asociaţiilor, de apărare a independenţei sistemului judiciar ca urmare a declaraţiilor şefului direcţiei juridice a SRI, precum şi de sesizare a SRI pentru clarificarea declaraţiilor acestei instituţii, acestea au fost respinse de CSM[4].
Solicitările adresate Preşedinţiei, de includere a acestor probleme pe ordinea de zi a proximei şedinţe a CSAT au rămas si ele fără răspuns.
În schimb dl. Cezar Preda, membru în Comisia parlamentară comună de control a SRI, fără să fie sesizat ori să se autosesizeze, a tranşat problema[5] în sensul că nu există ofiţeri acoperiţi în magistratură.
Într-o ţară în care organele de cercetare şi autoritatea judecătoresacă ar funcţiona, nu ar pune pe ordinea de zi a CSAT problema defrisărilor ilegale (ele au loc de 25 de ani). Chiar dacă valul de simpatie este incontestabil. Dacă, însă, o pune, se cheamă că organele/instituţiile menţionate anterior nu funcţionează.
Iar, dacă asociaţiile profesionale ale magistraţilor indică posibile derapaje grave în cadrul sistemului judiciar şi ele nu sunt tratate la modul cel mai serios cu putinţă de instituţiile-garant, ei bine, iată o mare problemă de siguranţă naţională.
Georgiana Iorgulescu, (0722) 505 181
[1] http://www.unjr.ro/stiri/51-solicitarepentruaprareaindependeneijustiieidinromnia.html
[2] http://www.juridice.ro/373666/dumitru-dumbrava-sri-este-unul-dintre-anticorpii-bine-dezvoltati-si-echipati-pentru-insanatosirea-societatii-si-eliminarea-coruptiei.html
[3]http://media.csm1909.ro/sedinta.php?myvalue=Sedinta%20CSM%20din%20data%20de%2013%20mai%202015
[4] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/14_05_2015__73878_ro.pdf (pct.15)
[5] http://www.hotnews.ro/stiri-politic-20173633-cezar-preda-pnl-solicitarea-uniunii-judecatorilor-catre-csm-pentru-identificarea-acoperitilor-din-justitie-implica-conflict-natura-institutionala.htm
