Discursul discriminatoriu la nivel înalt

21.05.2020

România pare că și-a creat o nouă tradiție: aceea de a avea președinți de stat care sunt sancționați, în mod repetat, pentru fapte de discriminare, pentru încălcarea dreptului la demnitate, în special al minorităților din acest stat. O particularitate a acestei tradiții constă în neasumarea faptei constatate, ba, mai mult, contestarea deciziei unei instituții, fără a lua în considerare responsabilitatea și rolul de garant al drepturilor omului în calitate de prim reprezentant al unui stat declarat democratic, membru al Uniunii Europene.

Ieri, 20 mai 2020, președintele Klaus Iohannis a fost sancționat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării[1] cu 5.000 de lei amendă pentru discriminare pe criteriul de apartenență etnică/națională, respectiv discriminare a cetățenilor români de etnie maghiară. Au trecut puțin peste doi ani de la prima constatare a unei fapte de discriminare a dlui Președinte Iohannis[2]. Tot ieri, fostul președinte Traian Băsescu a fost sancționat pentru a treia oară pentru declarații rasiste împotriva romilor și sancționat cu 2.000 de lei amendă. Celalalte două fapte au avut loc în timpul mandatului său de președinte – decizii, de asemenea, contestate de dl Băsescu[3]. Privind declarațiile celui din urmă organizațiile semnatare s-au sesizat, solicitând CNCD și CNA să își exercite mandatul.[4] Totodată, organizațiile semnatare au solicitat autorităților măsuri concrete de prevenire a discursului discriminatoriu împotriva romilor, folosiți pentru capital politic pe perioada stării de urgență induse de COVID-19.[5]

Organizațiile semnatare, membre ale Alianței pentru Egalitate, alături de Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România – UCTRR reamintesc faptul că discursul public discriminatoriu și care instigă la ură împotriva mai multor minorități, printre care maghiarii, romii și persoanele LGBT, este din ce în ce mai prezent în spațiul public și folosit pentru câștiguri politice imediate. Constatarea și sancționarea lor- precum în cazurile menționate mai sus, dar și în cazul viceprimarul Aurelian Bădulescu, care a fost, la rândul său, amendat cu 2.000 de lei pentru declarații homofobe[6] sau la Timișoara, unde s-a constatat că decizia primarului Nicolae Robu de a interzice difuzarea de manele în spațiile publice reprezintă discriminare – reprezintă un prim pas absolut necesar într-un stat de drept. Următorul pas este asumarea gravității comiterii faptelor de discriminare de către politicieni de la cel mai înalt nivel și acționarea, de către aceștia, în consecință. Solicităm, așadar, persoanelor publice, în special celor aflate în poziții de putere, asumarea gravității discursului discriminatoriu proferat de acestea și, la un nivel minimal, nerepetarea acestor fapte. Este inacceptabil ca într-un stat multi-etnic, care se dorește a fi multi-cultural și intercultural, discriminarea minorităților să fie o condiție sine-qua-non pentru a-l conduce.

Notă:

Reamintim că în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale se prevede, la art. 10 alin. 2, faptul că libertatea de exprimare nu este un drept absolut și că acestă limitare „comportă îndatoriri și responsabilități”. Totodată, Convenția menționează, prin art. 17, interdicția utilizării unui drept cu scopul de a limita un alt drept. De asemenea, conform Constituției României, demnitatea omului este consacrată în art. 1 alin. (3) ca una dintre valorile supreme, limitele dintre libertatea de exprimare și dreptul la demnitate fiind definite în cadrul art. 30 alin. (6): „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine”. Acest aspect a fost reconfirmat în Decizia nr. 62 din 18.01.2007 a Curţii Constituţionale.

Semnatari:

Centrul de Resurse Juridice (CRJ)

Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii – Romani CRISS

Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO)

Asociația MozaiQ LGBT

Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România – UCTRR


[1] A se vedea comunicatul de presă al CNCD din 20 mai 2020: https://cncd.ro/2020-05-20-comunicatul-de-presa-referitor-la-hotararile-adoptate-de-colegiul-director-al-cncd-in-sedinta-din-data-de-20-mai-2020

[2] Mai multe detalii la: https://cncd.ro/2018-05-09-comunicat-de-presa-referitor-la-hotararea-adoptata-de-colegiul-director-al-cncd-in-sedinta-din-data-de-09-05-2018

[3]A se vedea, în acest sens:  http://www.ziare.com/basescu/bucuresti/traian-basescu-a-scapat-de-sanctiune-in-dosarul-tiganca-imputita-477635 și http://www.ziare.com/basescu/stiri-traian-basescu/basescu-obligat-sa-plateasca-amenda-dupa-ce-a-spus-ca-multi-rromi-traiesc-din-ce-fura-1415571.  Până în prezent, dl. Băsescu a fost sancționat, pentru discriminare, de patru ori, de către CNCD.

[4] Citiți poziția organizațiilor semnatare aici: https://www.crj.ro/traian-basescu-discrimineaza-din-nou/

[5] Scrisoare publică poate fi accesată aici: https://www.crj.ro/minoritatea-roma-tap-ispasitor-in-vremea-pandemiei/

[6] Și în acest caz, organizațiile membre ale Alianței pentru Egalitate s-au sesizat, depunând o plângere la CNCD împotriva domnului Bădulescu. Mai multe detalii aici: https://mozaiqlgbt.ro/2019/10/unsprezece-organizatii-non-guvernamentale-din-trei-orase-diferite-depun-plangeri-la-cncd-impotriva-viceprimarului-aurelian-badulescu/

WP-Backgrounds by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann