Update 10.11.2020:
Răspuns Ministerul Afacerilor Interne și IGPR și
Răspuns Ministerul Educației și Cercetării
Domnule Ministru Marcel Vela
Domnule Inspector General al Poliției Române
Doamnă Ministru Monica Anisie
Înalt Preasfințite Părinte Daniel
În atenția Facebook România
Subscrisa, Fundaţia Centrul de Resurse Juridice, vă sesizăm cu privire la faptele de natură penală și disciplinară prezentate mai jos, cu solicitarea de a informa cu privire la modalitatea în care, în concret, ați intervenit sau urmează să interveniți cu privire la cele descrise.
Faptele, pe scurt, conform relatărilor ziarului Libertatea[1], sunt următoarele: în comuna Borca, județul Neamț, un candidat la primărie, absolvent de teologie, a scos o autorizație de protest cu privire la prestația considerată necorespunzătoare a poliției în cazul agresiunii unui tânăr de către alți patru tineri din localitate. Anterior protestului, agresorii fuseseră arestați preventiv pentru 30 de zile. În economia acestui text, trebuie menționat faptul că agresorii aparțineau minorității rome.
Protestul s-a dovedit a fi o incitare la ură și violență cu privire la minoritatea respectivă.
Preluăm câteva pasaje din materialul jurnalistic pentru înțelegerea demersului nostru:
În timpul protestului, doi candidați la primărie au luat cuvântul primii: Radu Emil Constantin, absolvent de Teologie, candidat din partea partidului naționalist AUR și cel care a scos autorizația pentru protest, și Daniel Calu, profesor de religie și candidat la primărie din partea partidului Pro România. Au urmat primarul, o învățătoare, o fostă învățătoare, alți localnici. Printre cuvântări, s-a rostit ”Tatăl Nostru” și s-a strigat ”Vrem dreptate!”.
Sub privirile reprezentanților poliției, lucrurile au escaladat ”Părerea mea e să îi mute undeva”, ”Să îi ducă dracu”, s-a strigat din mulțime. ”Trebuie să scăpăm de asemenea nație spurcată”, a spus un localnic la microfon. Aplauze, urmate de un îndemn la violență: ”Organele de ordine (…) să facă ordine pe acolo, nu cu bâta, nu cu pistolul, nu cu pumnul, cu biciul. Nu se mai poate, vă mulțumesc”.
Lucrurile au continuat pe grupul constituit pe Facebook de către localnici sub titulatura “Și eu sunt Damian”, grup unde postările au devenit din ce în ce mai violente: ”Sincer, eu aș lua 20 de litri de benzină și le-aș da foc ca la șobolani! Să mă ierte Dumnezeu! După care eu personal aș suna la poliție!”. Absolut creștinește, profesorul de religie conchide că elevii romi pe care îi păstorește la școală „sunt o problemă” iar „casele/anexele celor fără acte de proprietate ar trebui demolate, cu ajutorul mascaților. (…) Poliția din comună trebuie să se implice activ și permanent prin razii, legitimări”.
Acest grup, conform relatărilor aceluiași ziar, s-a mărit, ajungând cu mult peste granițele comunei. Se pare că acesta există și acum, algoritmii Facebook nedetectând nimic în neregulă, lucru care îl transformă într-un vector extrem de propagare a discursului incitator la ură și violență etnică.
Chestionați fiind de reporterul Libertatea cu privire la cele întâmplate sub privirile forțelor de ordine, reprezentanții IJP Neamț au afirmat că “nu au fost semnalate fapte de natură penală sau contravențională pe perioada desfășurării adunării publice”.
Când persoanele care incită la ură și violențe bazate pe discriminare sunt profesori (inclusiv de religie) sau învățători, avem o problemă uriașă a sistemului de învățământ. Aceste persoane, dincolo de zona penală în care se află, trebuie îndepărtate din sistemul educațional pentru a nu periclita integritatea fizică și psihică a generațiilor viitoare de elevi.
Atragem atenția Poliției Române că România este printre puținele țări europene care nu colectează date cu privire la infracțiunile motivate de ură. Iar acest lucru se întâmplă nu pentru că nu le avem, ci pentru că forțele de aplicare a legii nu le văd. Și nu le văd fie pentru că acestea achiesează la ele din motive de prejudecată, fie pentru că nu le (re)cunosc. Pentru ambele situații, este necesară reevaluarea programelor de formare din cadrul școlilor de poliție.
În acest context reamintim:
Art.369 Cod penal- Incitarea la ură sau discriminare: Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Art.77, lit.h), Cod penal Săvârșirea infracțiunii pentru motive legate de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică (…) ori pentru alte împrejurări de același fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte, constituie circumstanță agravantă.
OUG nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, este de asemenea un act normativ incident în cauză.
Amintim, de asemenea, autorităților aflate în preambul, că etnia infractorului nu are importanță, răspunderea penală fiind individuală și nu de grup. În schimb are o mare importanță dacă victima infracțiunii aparține unei minorități, etnice în cazul nostru, pentru că săvârșirea infracțiunii motivate de ură este un semnal de primejdie nu numai pentru victimă, ci pentru întreaga comunitate căreia îi aparține aceasta[2]. Așa încât, nu întâmplător, un fost lider al romilor din comună a declarat ziarului Libertatea: ”Românii ne fac pe noi în tot felul. Acum, dacă mă credeți, am fost până în centru și copilul o venit de la școală și se uitau urât pe noi, numai să nu ne deie în cap. Vă dați seama în ce situație suntem”, a povestit bărbatul. Nu mai sunt primiți la magazinele din sat, cu excepția unuia, a continuat Moldovan, iar copiilor romi li s-a spus să nu mai vină la școală în următoarele două săptămâni, până se liniștesc lucrurile.”
Deși au trecut 27 de ani de când au avut loc atacurile, inclusiv letale (trei oameni au fost omorâți), asupra membrilor comunității de romi din satul Hădăreni, județul Mureș și distrugerea caselor și a altor bunuri ale acestora de către majoritatea ne-romă (a se citi cauzele CtEDO Moldovan și alții împotriva României, în special Hotărârea din 12.07.2005), cât și alte cazuri similare – atacuri motivate de ură pe baza apartenenței etnice, istoria recentă riscă să se repete pentru că, printre altele, astfel de spețe nu constituie cazuri-școală nici în pregătirea viitorilor polițiști și nici în învățământul preuniversitar.
Față de cele prezentate mai sus, vă rugăm să ne comunicați demersurile de natură penală și disciplinară pe care le-ați întreprins, respectiv pe care urmează să le faceți.
Georgiana Iorgulescu
Director Executiv
Centrul de Resurse Juridice
[1] https://www.libertatea.ro/stiri/metoda-bolintin-romanii-grup-facebook-propun-expulzarea-incendierea-romilor-comuna-neamt-3148106
[2] A se vedea, în acest sens, Ghidul în limba română al OSCE (ODHIR): https://www.osce.org/files/f/documents/7/f/36428.pdf
