#laliceu: Elev LGBT în România, o misiune imposibilă?

13.12.2016

elev-lgbt-romania-liceu

Acum un an am început să lucrăm la o cercetare aproape imposibilă, încercând să aflăm cum trăiesc elevii LGBT în liceele din România. Mulți profesioniști din educație ne-au spus că astfel de elevi pur și simplu nu există:

„tinerii noștri fiind cu siguranță heterosexuali, cu excepția celor care poate nu sunt încă suficient de maturi, sunt confuzi ori au probleme mentale și e posibil să se declare LGBT… Nu există elevi LGBT, doar elevi cu cerințe educaționale speciale.”

Cercetarea noastră a arătat nu numai că astfel de elevi există în orice școală (o altă cercetare identificând un procent între 4 și 12 % dintre elevi care au avut o experiență sexuală cu o persoană de același sex) și că aceștia sunt tineri talentați și cât se poate de „normali”, dar și că a fi LGBT și licean înseamnă să te confrunți și cu o doză imensă de violență.

Dacă ești licean și LGBT e foarte plauzibil să îi auzi pe colegii tăi spunând că n-ar trebui să exiști (eventual ar fi bine sau de dorit să fii omorât) ori că ești un pervers (un posibil pedofil) și cu siguranță destinat Iadului și tuturor pedepselor divine.

E foarte plauzibil ca în liceu să ai parte de colegi care își vor bate joc de tine, te vor porecli sau vor striga după tine insulte doar pentru că li se pare că ești LGBT. Şi cu siguranță iși vor bate joc și de prietenii tăi care te acceptă așa cum ești (aproape 1/3 dintre respondenții noștri au spus ca au asistat la scene de acest gen).

Într-un procent de 8% sunt șanse să fii agresat și fizic la școală – poți primi un pumn, ți se pot fura bunuri, poți fi îmbrâncit sau filmat cu telefonul mobil, deși nu ești de acord cu asta.

Uneori, violența și interdicția de a vorbi deschis despre cine ești cu adevărat (căci dacă se va afla cu certitudine că ești gay s-ar putea să explodeze școala) duce la izolare și chiar depresie, mai ales atunci când nu există sprijin și înțelegere din partea familiei.Pentru mulți dintre liceeni non-heterosexuali este o adevărată provocare să navigheze zi de zi prin curtea școlii sau să explice colegilor motivele pentru care nu au un iubit(ă).

Nici la ore viața nu e mai simplă câtă vreme remarci și glume homofobe sunt o normalitate:

“uneori, profesorii de diferite materii fac glume în legătură cu LGBT, având atitudinea de «e numai o glumă, nu e real, oamenii de felul ăsta nu există cu adevărat»”.

Tema sexualității umane este tratată cu superficialitate științifică (cel mai ades discutată la orele de biologie și religie), iar puținele informații sunt prezentate elevilor cu jenă, stângaci și mereu în canoanele familiei care înseamnă mama+tata+copil (deși aproape un sfert dintre copiii din România nu mai provin din astfel de familii).

În disciplinele școlare tradiționale lipsesc referiri de orice natură la orientarea sexuală a diferitelor personaje care sunt prezentate elevilor, contribuția unor autori LGBT la cunoașterea umană nu face niciodată referire la identitatea sexuală a acestora – ratând astfel o oportunitate de învățare benefică atât elevilor, cât și cadrelor didactice.

Din păcate nici măcar profesioniștii din domeniul sănătății mentale din școală nu par să ofere mai mult sprijin elevilor, fiind la rândul lor prizonierii unei lipse de informație și a unor carențe în formarea profesională:

recent am aflat că psiholoaga liceului și alte profesoare de psihologie/sociologie spun că orientări sexuale nonhetero sunt devieri comportamentale pe care ele nu le înțeleg.”

Misiunea imposibilă pe care va trebui să ne-o asumăm atât ca specialiști în educație, dar și ca părinți ori simpli cetățeni este de a avea curajul să ne învingem teama și jena și de a recunoaște că printre elevii din orice școală sunt și tineri LGBT.

Va trebui să învățăm noi înșine ce înseamnă identitate sexuală, dar și ce înseamnă și ce consecințe are homofobia. Cel mai probabil vom fi nevoiți să cenzurăm atât la noi, dar și la alții remarci homofobe, comportamente sau limbaj violent.

La fel de important va fi să descoperim informații și să creăm conținuturi educative în care să valorificăm contribuția la cunoaștere a unor autori cu altă identitate sexuală.

Un liceu sigur pentru toți este în primul rând un liceu fără violență, inclusiv un liceu fără violență motivată de homofobie.

Autor: Irina Costache

Irina Costache este doctor în studii de gen (Gender Studies) al Central European University (CEU). Din 2012, Irina lucrează în domeniul prevenirii violenței de gen sub toate aspectele sale, coordonând proiecte de advocacy şi educație pe teme legate de violență sexuală/ violență împotriva femeii.

În 2015 Irina Costache a colaborat cu asociația ACCEPT la realizarea unei cercetări referitoare la atitudini și percepții ale liceenilor față de persoane aparținând minorităților sexuale.

WP-Backgrounds by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann