Peste 17.000 de adulţi cu dizabilităţi din România „celebrează” Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi închişi în instituţii

3.12.2013

               

 

Bucureşti, 3 decembrie 2012 ■ 3 Decembrie este Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi în care România ar fi trebuit să celebreze atingerea unor standarde de viaţă optime pentru aceste categorii vulnerabile, însă, din păcate, peste 17.000  persoane adulte cu dizabilităţi continuă să trăiască astăzi în centre rezidenţiale mari cu o îngrijire improprie unei dezvoltări independente.

Cea mai recentă evaluare naţională a Institutului pentru Politici Publice (IPP)[1] arată că Statul Român preferă să finanţeze un tip de asistenţă pasivă prestată în centre rezidenţiale mari (de tip CIA, CRRN, CRRPH) care ajung şi până la 350 de beneficiari (de ex. judeţul Alba – CRRN Galda de Jos cu 350 beneficiari) în loc să insiste asupra dezvoltării de servicii în comunitate (locuinţe protejate – LP, centre de zi, asistenţă la domiciliu, etc.).

Acest lucru în pofida ratificării în 2010 a Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi prin care România şi-a asumat angajamentul de a asigura un trai independent în comunitate pentru persoanele cu dizabilităţi. În mai puţin de jumătate din judeţele ţării (17) persoanele cu dizabilităţi pot accesa servicii alternative la sistemul rezidenţial – de tip locuinţe protejate, în restul ţării singura soluţie pentru persoanele cu dizabilităţi fiind centrele rezidenţiale care pot ajunge să găzduiască chiar şi sute de persoane (situaţia naţională a centrelor mari din România este disponibilă lahttp://www.ipp.ro/pagini/bilan355ul-de-4-ani-al-furniz259ri-1.php).

Studiile arată că principala cauză de ieşire din sistemul rezidenţial este decesul (67% dintre beneficiari). Rapoartele CRJ de monitorizare neanunţată, arată că în lipsa accesului la justiţie al persoanelor instituţionalizate, decesele acestora sunt puţin sau deloc investigate de organele judiciare competente, numărul acestora continuând să fie ridicat. Astfel, numai în 2013 mai mulţi tineri cu dizabilităţi au decedat într-un centru din Sectorul 2[2], singurul caz ajuns în faţa judecătorilor Marii Camere a CEDO fiind cel al unui tânăr cu dizabilităţi intelectuale decedat în condiţii suspecte şi pentru care CRJ a depus plângere încă din 2004[3]. Lipsa serviciilor de abilitare şi reabilitare coroborate cu punerea sub interdicţie abuzivă şi numirea reprezentantului legal în persoana directorului DGASPC sau a şefului de centru, contribuie la perpetuarea abuzurilor fizice, emoţionale şi sexuale dincolo de zidurile centrelor rezidenţiale[4].

Deşi am adoptat din 2011 o lege cadru a asistenţei sociale care permite Statului să dezvolte sericii în comunitate capabile să încurajeze un tip de viaţă independent inclusiv prin intermediul prestatorilor privaţi, la finalul anului 2012 numai în 3 judeţe s-au încheiat contracte de prestare a serviciilor de către organizaţii specializate: Alba, Arad şi Bihor (detalii în Anexa 2). Situaţia este alarmantă în raport cu practicile din toate ţările europene în care s-a întâmplat o reformă în acest domeniu, dar nu surprinzătoare în condiţiile în care organizaţiilor neguvernamentale interesate să contracteze serviciile li se solicită o contribuţie chiar şi de 50% din costurile aferente. Serviciile comunitare adaptate, inclusiv o locuinţă în comunitate, nu sunt percepute ca un drept al persoanelor cu dizabilităţi, aşa cum este acest drept consfinţit de Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi în art. 19.

Gândite pentru a întreţine actuala organizare de stat a serviciilor rezidenţiale mari, standardele de cost din România nu încurajează dezvoltarea pieţei serviciilor alternative de îngrijire în comunitate. Mai grav, pe durata actualului exerciţiu financiar din fonduri UE, România a ratat oportunitatea de a finanţa proiecte în vederea dezvoltării de servicii alternative în comunitate alocând peste 27,6 milioane de euro pentru reabilitare/modernizare/extindere a centrelor rezidenţiale mari (situaţia detaliată a proiectelor finanţate din fonduri UE 2007 – 2013 este accesibilă în studiul IPP disponibil lahttp://www.ipp.ro/pagini/ipp-cere-ministerului-fondurilor-europen.php).

Evaluările IPP arată clar că, în condiţiile în care Statul este dispus să plătească numai 1.233 lei pentru acoperirea costurilor asociate traiului pe lună unui beneficiar dintr-o locuinţă protejată, iar pentru un CRRN plăteşte 2.180,3 lei, în România scopul acestor politici publice nu este asigurarea unui trai în comunitate pentru persoanele cu dizabilităţi, ci întreţinerea unui sistem de stat bazat pe instituţionalizare şi care încalcă flagrant dreptul la viaţa independentă al persoanei cu dizaabilităţi.

Situaţia naţională a costurilor actuale per categorii de servicii destinate persoanelor cu dizabilităţi la nivelul anului 2012 este prezentată în Anexa 3 a acestui comunicat. În cazul unui CRRN, costurile medii variază de la 3.985 lei/beneficiar/lună la Sectorul 1 până la 1.426 lei în judeţul Alba. În ce priveşte o locuinţă protejată, DGASPC Galaţi alocă chiar 4.513 lei/beneficiar/lună spre deosebire de judeţul Bihor cu 1.179 lei.

Judeţele, prin Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, care nu s-au complăcut în acceptarea nivelului nesatisfăcător al acestor standarde de cost fac eforturi majore pentru a identifica resurse alternative pe măsură ce dezvoltă servicii în comunitate. Cifrele indică foarte clar că HG nr. 23/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale nu mai corespunde tendinţei de dezvoltare a unor servicii profesioniste în comunitate, Institutul pentru Politici Publice alături de Asociaţia Pro Act Suport şi Centrul de Resurse Juridice solicitând, în acest context, Guvernului României, să revizuiască de urgenţă în perioada următoare conţinutul acestui important act normativ.

De asemenea, solicităm instituţiilor responsabile (Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional şi Ministerului Fondurilor Europene) să canalizeze fondurile structurale din următorul exerciţiu financiar al UE 2014 – 2020 către dezvoltarea de servicii în comunitate închizând gradual centrele rezidenţiale (punctul de vedere al IPP pe acest subiect prin care critică actuala menţiune – sprijinirea tranziției de la modelele instituționale la îngrijire comunitară – din draftul Acordului de Parteneriat ce nu exprimă o viziune cu adevărat reformatoare a acestui domeniu este disponibil lahttp://www.ipp.ro/pagini/ipp-cere-ministerului-fondurilor-europen.php). De altfel, dizabilitatea şi implementarea Convenţiei ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi reprezintă condiţionalităţi generale ex-ante pentru ca statele membre să aibă acces la banii europeni în viitorul exerciţiu financiar, un aspect capital care ar trebui să ghideze toate politicile viitoare ale Statului Român în această direcţie.

Analizele IPP s-au realizat cu sprijinul Open Society Institute – Mental Health Initiative – organizaţie ce sprijină în mod activ dezvoltarea unui trai independent pentru persoanele cu dizabilităţi prin servicii în comunitate. Pentru relaţii suplimentare contactaţi Loredana Ercuş, Coordonator Programe IPP la 021 212 31 26 email. loredanae@ipp.ro.

________________________________

[1]Vezi Anexa 1. Toate informaţiile cuprinse în anexele comunicatului au fost furnizate IPP de către DGASPCuri în temeiul legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public şi privesc serviciile pentru persoane cu dizabilităţi intelectuale.

2http://www.crj.ro/Manifest-pentru-demnitate-1234

3http://www.crj.ro/Centrul-de-Resurse-Juridice-pentru-Valentin-Campeanu-vs-Romania

4http://www.crj.ro/Raportul-CRJ-A%EF%BF%BDn-urma-vizitei-de-monitorizare-A%EF%BF%BDn-Centrul-de-plasament-pentru-copii-cu-probleme-….html*articleID_1295-articles


[1]Vezi Anexa 1

[4]http://www.crj.ro/Raportul-CRJ-A%EF%BF%BDn-urma-vizitei-de-monitorizare-A%EF%BF%BDn-Centrul-de-plasament-pentru-copii-cu-probleme-….html*articleID_1295-articles

WP-Backgrounds by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann