Propunerea legislativă privind înființarea Consiliului Național pentru Prevenirea și Combaterea Torturii, iniţiată de CRJ, a fost adoptată tacit în Camera Deputaților

13.01.2014

Propunerea legislativă privind înființarea Consiliului Național pentru Prevenirea și Combaterea Torturii, iniţiată de Centrul de Resurse Juridice, a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor. Proiectul urmează să intre în dezbaterea senatorilor în luna februarie. Senatul este cameră decizională în acest caz.

Înființarea Consiliului Național pentru Prevenirea și Combaterea Torturii reprezintă o cerință expresă a Protocolului Opţional la Convenţia împotriva Torturii, semnat în 24 septembrie 2003 și ratificat de România la 14 aprilie 2009.

Potrivit propunerii legislative, Consiliul va monitoriza regulat tratamentul aplicat persoanelor private de libertate, va verifica legalitatea prezenței acestora în instituțiile supuse monitorizării, va verifica din oficiu sesizările privind actele de rele tratamente, va acorda asistență de specialitate în formularea plângerilor, în scopul prevenirii apariţiei tratamentelor rele, inumane şi degradante. Consiliul trebuie să fie un organism total independent de instituțiile publice. Astfel, statul român trebuie să garanteze independența funcțională și a personalului angajat în acest mecanism.

Un astfel de Mecanism Naţional pentru Prevenirea Torturii (MNP) are rolul de a monitoriza permanent respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor aflate în instituții de tip “închis” (centre de tip rezidenţial publice şi private pentru personae cu dizabilităţi, centre de plasament, spitale de psihiatrie, centre pentru azilanţi şi refugiaţi, penitenciare şi aresturi ale poliţiei), dar și de a preveni eventualele situații de abuz, care conduc de cele mai multe ori la condamnări ale României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).

Tratamentul aplicat persoanelor cu dizabilităţi mintale, respectiv din penitenciare şi centrele de reţinere şi arestare preventivă trebuie îmbunătăţit în mod substantial, dovadă fiind constatările multianuale ale instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale internaţionale sau din România care monitorizează şi evaluează situaţia din aceste instituţii. Rapoartele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii si Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) privind vizitele făcute în România în anii 1995, 1999, 2001, 2002, 2003 şi 2004 sunt doar câteva exemple. De altfel, CPT a publicat în decembrie 2013 un anunţ prin care informează că va vizita instituţiile din România în 2014.

Aflată deja în al doilea termen acordat de Comitetul împotriva Torturii a ONU pentru instituirea Mecanismului, România se vede obligată să aplice Protocolul, cel mai târziu, în acest an. În 2009, România a obţinut o amânare de trei ani pentru înființarea Mecanismului. În 2012, când primul termen a expirat, a mai cerut şi primit o prelungire de doi ani, fiind singura ţară din lume care a solicitat pentru a doua oară amânarea înfiinţării mecanismului. Prelungirea expiră astfel în august 2014.

CRJ a publicat încă din 2009 o propunere legislativă privind înființarea MNP. În 2013, în contextul numeroaselor abuzuri la adresa persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate, proiectul a fost dezbătut și completat alături de alte organizații neguvernamentale și membrii ai Comisiei pentru drepturile omului din Senat. 19 senatori și deputați au avut inițiativa legislativă în Parlament. La 18 decembrie 2013, proiectul a fost adoptat tacit de către Camera Deputaților.

CRJ invită toate organizațiile neguvernamentale interesate de respectarea drepturilor omului să contribuie la îmbunătățirea acestui proiect, aflat în dezbatere parlamentară.

Persoană de contact: Georgiana Pascu, managerul programului Pledoarie pentru Demnitate, telefon: 0729 88 11 59, 021 212 06 90 sau e-mail: gpascu@crj.ro.

WP-Backgrounds by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann