Raportul CRJ, în urma vizitei de monitorizare în Centrul de plasament pentru copii cu probleme psihosociale din Oradea, judeţul Bihor

15.11.2013

RAPORTUL ÎN FORMAT PDF

În perioada 30 – 31 octombrie 2013[1], două reprezentate ale Centrului de Resurse Juridice au realizat o vizită inopinată de monitorizare a modului în care sunt respectate drepturile copiilor din Centrul de plasament pentru copii cu probleme psihosociale din Str. Traian Lalescu nr. 3, Oradea, judeţul Bihor. În seara zilei de 24 octombrie 2013 CRJ a luat la cunoştinţă dintr-un reportaj transmis de un post de televiziune naţional, despre situaţia abuzurilor la adresa mai multor adolescenţi din Centrul de plasament pentru copii cu probleme psihosociale din Oradea.

Solicitarea vizitei de monitorizare inopinate s-a realizat în baza Protocolului de monitorizare nr. 1493/01.10.2013 semnat între Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Centrul de Resurse Juridice. Protocolul s-a întemeiat pe prevederile articolului 33 alineatul 3 al Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.  În după-amiaza zilei de 30 octombrie a.c. accesul reprezentanţilor CRJ nu le-a fost permisă vizitarea centrului şi intervievarea copiilor şi a angajaţilor, din considerente legate de subordonarea instituţiei directorului Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Bihor şi obţinerea permisiunii de a intra in instituţie din partea acestuia.

Reprezentanţii CRJ au revenit in dimineaţa zilei următoare, 31 octormbrie 2013, orele 9.00 a.m. când de asemenea, şeful instituţiei, dl. Mirel Miheş a justificat lipsa informării şi a acordului din partea directorului DGASPC Bihor. Reprezentanţii MMFPSPV au arătat că Protocolul de colaborare între MMFPSPV şi CRJ a fost transmis în avans tuturor DGASPC-urilor prin intermediul serviciului de poştă militară. De asemenea, CRJ a transmis în atenţia DGASPC Bihor documentul semnat, obţinând număr de înregistrate din partea instituţiei.

Ca urmare a sesizării transmise Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, preşedinta Comisiei, dna senator Rozalia Biro, a însoţit şi facilitat accesul reprezentanţilor CRJ în centrul de plasament şi a solicitat organizarea în dupa-amiaza zilei de 31 octombrie a.c. a unei întâlniri cu preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, secretarul judeţului, directorul general şi directorul adjunct al DGASPC Bihor.

În data de 25 octombrie 2013, CRJ a transmis sesizări următoarelor autorităţi publice :

–          Consiliului Judeţean Bihor ;

–          Avocatului Poporului şi Biroului Avocatului Poporului din Oradea;

–          Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice ;

–          Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Senat, Parlamentul României

În data de 28 octombrie 2013, CRJ a transmis o plângere privind relele tratamente aplicate minorului şi lipsa de aducere la cunoştinţa organelor de cercetare judiciare competente, Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, judeţul Bihor (Nr. Inregistrare 954/28.10.2013 şi 720/P/2013).

Până la data de 11 noiembrie 2013, CRJ a primit un răspuns din partea Consiliului Judeţean Bihor, răspuns publicat pe pagina oficială de internet a CJ Bihor, la data de 8 noiembrie 2013 şi un răspuns din partea Avocatului Poporului.

Principalele constatări :

Condiţii neadecvate de trai şi reabilitare a celor 17 adolescenţi cu probleme psihosociale în instituţie. Cazarea şi închiderea în acelaşi spaţiu a mai multor adolescenţi şi copii cu vulnerabilităţi diferite de la tulburări de comportament la consum de droguri şi alcool şi dizabilităţi intelectuale, constituie o gravă abatere de la drepturile copilului. Condiţiile observate de reprezentanţii CRJ sunt de natură să aducă atingere dreptului la demnitate, fiind condiţii inumane şi degradante de viaţă şi tratament. Un număr de copii acuză rele tratamente de tipul privării abuzive de libertate bătăilor, ameninţării cu bătaia, injurii şi abuz emoţional. Niciunul nu cunoştea mecanisme adecvate de sesizare a plângerilor şi nu primise informaţii despre managerul de caz şi reprezentantul legal. Niciunul din adolescenţii indicaţi drept consumatori de droguri şi alcool nu beneficiau de terapie pentru dezintoxicare. Toţi cei prezenţi au arătat că nu doresc să se afle în acest centru şi îşi manifestau neliniştea pentru că nu au o familie aproape (părinţi decedaţi, dispăruţi sau privaţi de libertate). Principalele persoane indicate drept abuzatori în declaraţiile copiilor sunt în continuare angajaţi în acelaşi centru, nefiind îndepărtaţi, aşa cum prevede Legea nr. 272/2004 de lângă potenţialele victime.

 

Principalele recomandări CRJ:

1.      Închiderea de urgenţă a Centrului de plasament pentru copii cu probleme psihosociale : cazarea împreună a copiilor cu vulnerabilităţi diferite încalcă drepturile copilului şi contribuie la abuzarea copiilor mai vulnerabili de către cei mai puternici, contribuind la agravarii lor de sănătate mintală, fizică şi emoţională.

2.      Evaluarea stării de sănătate fizică şi mentală a fiecărui copil instituţionalizat în Centrul de Plasament pentru Copii cu Probleme Psihosociale din Oradea.

3.      Furnizarea de tratament şi suport în mediul adecvat de terapie fiecărui adolescent consumator de droguri şi alcool.

4.      Evaluarea stării de sănătate fizică şi mentală a copilului diagnosticat cu elemente de tulburare din spectrul autist şi oferirea de suport de specialitate cu ajutorul specialiştilor şi cu ajutorul asistenului maternal. Cercetarea modului în care părinţii primesc ajutor specializat şi este asigurată legătura copilului cu familia. Cercetarea modului în care îi sunt oferite condiţii pentru accesul la educaţie şi terapie corespunzătoare.

5.      Trimiterea de urgenţă a declaraţiilor copiilor către organele de cercetare judiciară.

6.      Oferirea de informaţii şi ajutor copiilor care doresc să trimită plângeri. Îndepărtarea de lângă copii, pe toată perioada cercetării a persoanelor indicate drept abuzatori.

7.      Cercetarea motivelor şi tragerea la răspundere a celor care nu au intervenit din partea DGASPC Bihor şi AJPIS Bihor în protejarea drepturilor copiilor, beneficiari ai centrului.

8.       Cercetarea modului în care adolescenţii au fost arestaţi de ofiţeri ai poliţiei locale, bătuţi în incinta secţiei de poliţie şi a motivelor care au condus la internarea adolescenţilor într-o secţie de psihiatrie de tip închis pentru adulţi, în cameră cu alţi doi bărbaţi cu probleme de sănătate mintală, contrar prevederilor Legii nr. 272/2004 şi cele ale Legii nr. 487/2002 privind sănătatea mintală.

9.      Asigurarea de condiţii de cazare, reabilitare şi abilitare adecvate fiecărui adolescent.

10.  Sesizarea şi cercetarea de către forurile profesionale competente, ân speţă, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Asistenţilor Sociali din România şi Colegiul Psihologilor din România a modului în care medicul, asistentul social şi psihologul şi-au îndeplinit sarcinile care decurg din statutul profesional al fiecărui angajat şi cauzele care au contribuit la abaterile profesionale.

11.  Diseminarea la nivelul fiecărei direcţii de asistenţă socială şi protecţie a drepturilor copilului, a prevederilor protocolului încheiat în baza prevederilor articolului 33 al Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi între MMFPSPV şi CRJ.

12.  Înfiinţarea instituţiei Avocatului Copilului, dat fiind limitele adjunctului Avocatului Poporului, responsabil cu drepturile copilului şi cu cele ale persoanei cu dizabilităţi.

13.  Stabilirea de urgenţă a mecanismelor independente naţionale de monitorizare a locurilor privative de libertate în care se află sau se pot afla persoane minore şi adulte cu dizabilităţi mintale.

 

Principalele observaţii privind încălcări are drepturilor copiilor cu probleme de sănătate mintală, dizabilităţi intelectuale, consum de drog şi alcool şi cu tulburări de comportament:

 

1.      Accesulse realizează prin coborârea mai multor trepte până sub clădirea destinată îngrijirii copiilor – accesul se realizează pe o uşă închisă cu cheia şi care poate fi deschisă numai din interior (spre exemplu, în dupa-amiaza zilei de 30 octombrie, gardianul de la intrarea în curtea instituţiei ne-a însoţit până la uşa instituţiei şi a aşteptat ca un supraveghetor să deschidă uşa din interior).

2.      Condiţii de viaţă şi reabilitare :spaţiul aflat la dispoziţia centrului la data vizitei CRJ este localizat la demisolul clădirii din Str. Traian Lalescu nr. 3, compus dintr-un hol lung slab luminat cu pereţi pictaţi cu desene animate, o sală de toaletă cu haine murdare pe jos şi un miros puternic de mizerie,  în care se află două cabine de duş fără perdele sau uşi şi un corp de toaletă, lângă acestea, fără uşă, o sală cu aparate de fitness, biroul şefului de centru, o bucătărie fără iluminat natural cu dulapuri fără veselă dar cu medicamente – antipsihotice, în general, o sala de club mare cu mobilier uzat (canapele cu colţar, scaune, o masă de ping pong, un calculator şi un televizor care nu funcţionau. Ferestre de dimensiuni foarte mici erau poziţionate în cîteva încăperi aproape de tavan şi aveau gratii.[2]

3.      Spaţiile de dormit:4 dormitoare cu 3-5 paturi/dormitor (reprezentanţilor CRJ le-au fost prezentate 2): cele două încăperi sunt închise cu cheia pe timpul zilei, accesul copiilor realizându-se numai pe perioada nopţii; mirosul din cele două încăperi era de umezeală şi urină, podeaua înnegrită de mizerie, haine murdare sub paturi, paturi lipite între ele, fără noptiere sau alte spaţii de depozitare, o saltea cu lenjerie sub un pat., lenjeria de pe paturi era uzată şi urât mirositoare.

4.      Accesul la servicii de educaţie : din datele puse la dispoziţie de reprezentanţii DGASPC Bihor în data de 31 octombrie a.c., reiese că majoritatea copiilor sunt înscrişi în clase liceale sau educaţie de tip « a doua şansă ». Totuşi, la momentul vizitei, un copil diagnosticat de psihologul instituţiei ca având elemente de tulburări din spectrul autist, era prezent încă de dimineaţă în instituţie, şi a fost observat şi în dupa-amiaza zilei de miercuri, 3o octombrie, tot în demisol. Astfel, psihologul centrului a arătat că băiatul C.B. nu este freceventează zilnic orele din şcoala specială deoarece comportamentul său agresiv perturbă orele, motiv pentru care nu este primit zilnic la şcoală. Mai târziu, în după-amiaza zilei de 31 octombrie, la sediul DGASPC Bihor, şef serviciu rezidenţial a completat că de fapt nu este problemă cu accesul la educaţie dar că acest băiat frecventează învăţămând special de tip « a doua şansă ». În ceea ce priveşte accesul la educaţie al celorlalţi adolescenţi, conform celor arătate de personalul prezent în centru şi interviurile cu aceştia, se poate observa un regres deosebit de accentuat de la data instituţionalizării acestora, principalul motiv fiind că adolescenţii nu sunt susţinuţi în relaţia cu şcoala, stimulaţi şi supravegheaţi. Pentru niciun adolescent nu a fost indicat numele managerului de caz şi legătura pe care acesta o păstrează cu directorul, diriginţii sau profesorii copiilor înscrişi la şcoală.

5.      Accesul la serviciile de sănătate, abilitare şi reabilitare a copiilor : din discuţiile cu personalul centrului şi al DGASPC Bihor,  a reieşit că cei mai mulţi dintre beneficiari au ajuns consumatori de droguri de tip etnobotanice şi alcool. Discuţiile purtate au lăsat impresia că înainte de instituţionalizare aceştia nu consumau alcool şi nici etnobotanice. Niciun angajat nu a putut indica măsurile care s-au luat pentru accesul la servicii medicale de dezintoxicare a copiilor. De asemenea, după consumul de etnobotanice şi alcool, în noaptea de 31 octombrie/1 noiembrie, trei dintre adolescenţi au ajuns în secţiile de psihiatrie ale spitalului din Oradea. Un adolescent a fost internat în secţia de psihiatrie infantilă şi alţi doi în secţia de pshiatrie a Spitalului de pshiatrie pentru adulţi. Cei doi adolescenţi vizitaţi de CRJ nu cunoşteau motivele internării, erau sedaţi la orele 20.00 în ziua vizitei şi erau spitalizaţi într-o cameră cu alţi doi adulţi. Unul dintre adolescenţi a acuzat înainte cu o seară dureri de dinţi, cerând un calmant, dar a fost refuzat timp de mai multe ore de angajaţii de gardă ai spitalului. După mai multe ore de plâns, băiatul a primit tratament cu algocalmin. Niciunul dintre băieţi nu primise ajutor din partea managerului de caz şi nici nu li se facilitase accesul pentru a vorbi cu acesta sau cu reprezentantul lor legal.

6.      Lipsa procedurilor de plângere şi soluţionare a plângerilor copiilor beneficiari ai centrului :declaraţiile scrise acuzând rele tratamente nu au fost aduse la cunoştinţa reprezentantului legal al copiilor, în speţă, Preşedintele Consliului Judeţean Bihor, iar directorul DGASPC Bihor nu a fost sesizat acuzaţiile de vabuzuri fizice, emoţionale şi verbale, de îndată organelor judiciare competente, niciunul din adolescenţi nu a fost informat cu privire la procedura de a adresa plângeri şi nu aveau cunoştinţă de existenţa « Registrului de plângeri şi reclamaţii » (ataşăm copii după declaraţiile date de adolescenţi în data de 22 şi 23 mai 2013 în faţa reprezentanţilor Serviciului de Management al Calităţii Serviciilor Sociale din subordinea directorului DGASPC Bihor. Declaraţiile au fost puse la dispoziţia reprezentanţilor CRJ de secretarul judeţului Bihor, în prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor, preşedintei Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din Senat, doamna senator Rozalia Biro, directorului adjunct şi directorului general al DGASPC Bihor.

7.      Tratamente rele, inhumane şi degradante:mai mulţi adolescenţi au acuzat abuzurile fizice şi sexuale şi ameninţările cu bătaia ale unora dintre beneficiarii centrului (declaraţii scrise colectate de DGASPC Bihor şi interviuri cu CRJ), privarea de libertate nejustificată pe timpul nopţii prin închiderea cu cheia a uşilor dormitoarelor, lipsa accesului la toaletă pe timpul nopţii, adolescenţii folosind găleţile din dormitoare, lipsa accesului la hrană suficientă şi adecvată, din declarţii şi interviuri reieşind că au existat situaţii în care au fost amenţaţi cu bătaia pentru că au mâncat o porţie de « salam de biscuiţi » sau că unul dintre educatori le-a mâncat gustarea, încătuşarea de către ofiţerii de poliţie a adolescenţilor care au consumat etnobotanice şi alcool, reţinerea în arestul poliţiei pe o durată de câteva ore şi lovirea de către un angajat al poliţiei locale, internarea în secţia de psihiatrie pentru adulţi a doi dintre adolescenţii din centrul de plasament. Mai mulţi beneficiari au acuzat că sunt tunşi foarte scurt atunci când nu respectă regulile instituţiei.

8.      Tratament inadecvat şi lipsa de protecţia în faţa abuzurilor a unui copil cu dizabilităţi mintale :un băiat pe care personalul din centru l-a indicat ca având vârsta de 10-11 ani diagnosticat cu elemente din spectrul autist, prezent şi în prima după-amiază şi în cea de a doua zi în centru, cu agitaţie psihomotorie, aspect neângrijit, îmbracat sărăcăcios, suspect de enurezis, cu dificultăţi de exprimare verbală. Copil a povestit că doarme în pat cu un alt coleg mai mare şi că aceasta nu este alegerea lui, că este adeseori bătut de un coleg mai mare şi că este abuzat sexual (indicând şi locul  – toaleta instituţiei). La întrebarea şefei serviciului rezidenţial DGASPC Bihor dacă a făcut duş de curând acesta a răspuns că nu. Din discuţiile purtate cu psihologul, seful de centru şi şefa serviciului rezidenţial al DGASPC Bihor, a reieşit că acest copil a fost adus dintr-un alt centru pentru că este « rău » şi că în niciun caz nu se poate vorbi despre abuzuri asupra lui. Din informaţiile CRJ, obţinute în afara centrului, de la un specialist, a reieşit că acest copil provine dintr-o familie în care ambii părinţi au probleme de sănătate mintală, că există suspiciuni că acesta nu ar fi fost îngrijit adecvat, motiv pentru care a fost instituţionalizat. Specialistul a observat, în relaţia cu mediul de învăţământ, o creştere a nivelului de agresivitate al copilului de la instituţionalizarea acestuia în centru. În opinia specialistului diagnosticul copilului pare să nu fie stabilit corect, acesta prezentând semne ale unei tulburări de sănătate mintală mai severă, copilul nebeneficiind de tratament şi terapie adecvate.

9.      Personal insuficient şi slab specializat : niciunul dintreangajaţii prezenţi în demisolul centrului vizitat nu a beneficiat de instruire adecvată pentru reabilitarea şi abilitarea adolescenţilor cu probleme psihosociale, consumator de droguri şi alcool, dizabilităţi mintale, probleme de sănătate mintală şi comportament antisocial. Niciunul dintre angajaţii prezenţi nu a arătat că înţelege prevederile legislaţiei interne privind drepturile copilului şi ale persoanelor cu probleme de sănătate mintală şi nici pe cele referitoare la Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, Convenţia privind drepturile copilului sau pe cele ale Protocolului Opţional la Convenţia Împotriva Torturii. La data vizitei în centru erau prezenţi următorii angajaţi : un şef de centru (Mirel Miheş), un asistent social (Kise Ovidiu), doi educatori (Iluta Adrian, Costrut Adrian), un psiholog clinician (Elena Magureanu), un asistent medical (Pop Sorina), o îngrijitoare (Kerezsi Doina). Reprezentanţii CRJ au observat că angajaţii sunt prezenţi în număr mare dimineaţa, şi nu după-amiaza când teoretic copii ar trebui să se întoarcă de la şcoală. După-amiaza este prezent un singur educator în instituţie. Angajaţii au folosit următoarele etichete la adresa adolescenţilor : ’răi’’, ‘’cu probleme de comportament’’, ‘’mincinoşi’’, ‘’dependenţi de droguri’’, ‘’nu ai ce să faci cu ei’’ sau ‘’ noi le oferim condiţii dar ei nu vor’’. Psihologul clinician angajat de câteva luni în acest centru nu a furnizat informaţii despre tulburările de comportament ale copiilor şi nici despre tehnicile de terapie aplicate pentru reabilitarea copiilor consumatori de droguri şi alcool, în afara « tehnicilor de calmare » ; PIP si PIS erau necompletate, lispea numele managerului de caz, existând doar semnăturile acestora, fără a putea fi identificaţi.  Testele aplicate de psiholog erau completate însă în mod paradoxal toate dosarele analizate aveau ataşate notificări de tip proces verbal prin care se arăta că psihologul a fost amenţat de copii din centru, iar aceasta a trimis plângeri la poliţie împotriva copiilor , din nou, fără aducerea la cunoştinţă a reprezentantului legal al copiilor. Şeful centrului şi-a manifestat în câteva ocazii neputinţa în gestionarea comportamentului copiilor, ’’cum să reacţionezi când cineva te scuipă sau te injură..e foarte greu la noi’’ sau ‘’ să ştiţi că de multe ori am vrut să plec’’. Asistentul social, indicat de copii în declaraţii ca fiind unul dintre abuzatori, nu a furnizat nicio informaţie de specialitate despre activitatea de specialist în asistenţă socială cu copii cu probleme psihosociale.



[1] Intervalul orar de desfăşurare a vizitelor : miercuri, 30 octombrie 2013, ora intrare în centru: 16.50  ora iesire: 17.25,  joi, 31, octombrie, prezentare la centru 9.00 şi intrare în centru: 10.30, ora iesire: 12.30

[2]In timpul vizitei oficiale de joi, 31. Oct. se vopseau de zor gratiile in timp ce adolescentii se plictiseau stand I sala de club , afara erau 18 gr.

WP-Backgrounds by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann