Ședințele de PR ale Guvernului în vremea pandemiei

3.04.2020

Ieri, 1 aprilie, în preambulul ședinței de Guvern, Primul Ministru a declarat[1] că este nevoie de o “selecție riguroasă” a cetățenilor români din Spania care au făcut solicitări pentru întoarcerea în țară. Am încercat să aflăm la ce se referă această selecție, ce criterii avea în vedere premierul atunci când a făcut această solicitare ministrului Afacerilor Externe. Am aflat că este vorba despre “cetăţeni români care într-adevăr au contracte, care sunt serioşi şi care, într-adevăr, merită întreaga noastră susţinere în vederea revenirii în ţară„.

Prin urmare, în viziunea primului ministru, au dreptul să se întoarcă în țară numai oamenii serioși, care, pentru a își dovedi seriozitatea ar trebui să demonstreze că au avut contracte de muncă care au fost întrerupte fie la termen, fie din cauza pandemiei. Prin urmare, cetățenii români ar trebui să facă această dovadă a pierderii locului de muncă, numai în felul acesta putând dovedi că sunt “serioși” și că “merită întreagă noastră susținere”. Restul nu sunt serioși, deci nu merită susținerea țării de origine. Sunt eliminate, pe cale de consecință, persoanele care nu au lucrat în baza unui contract de muncă (de pildă, persoanele care au îngrijit bătrâni sau persoane care făceau menajul), acestea reprezentând un segment extrem de vulnerabil al concetățenilor noștri. Dacă România ar fi ieșit, cu foarte mulți ani în urmă, din zona strict politicianistă și s-ar fi concentrat pe dezvoltarea economică, oamenii aceștia, cel mai probabil, nu ar fi plecat.

Am mai aflat, de asemenea, că la fel a procedat Statul român și cu cetățenii săi anterior aduși din Italia. Ambasada din Spania, precum și consulii, sunt cei care urmează să facă liste cu cei care “chiar au nevoie şi pot să respecte condiţiile de revenire în ţară şi, la fel, cum am procedat anterior, cu sprijinul Ministerului Transporturilor, al companiei TAROM, să reuşim să îi readucem, în ţară„. Aflăm, iată, că cetățenii români care doresc să vină din Spania ar trebui să demonstreze ambasadelor și consulatelor că au nevoie să vină și că sunt capabili să respecte condițiile (carantină).

Nu mai prejos, domnul ministru al afacerilor interne susține[2] că ”important pentru noi este să verificăm și gradul de infracționalitate. Și atunci, pe listă, putem să verificăm tot ce intră în România.”. Nu știm ce a vrut să spună dl. Vela, cum anume măsoară gradul de infracționalitate al unei persoane. Așteptăm clarificări.

Ceea ce nu au spus autoritățile române este faptul că cetățenii români care sunt stabiliți temporar sau permanent în diferite țări ale Uniunii Europene au fost și sunt tratați nediscriminatoriu în țările gazdă, inclusiv în ceea ce privește tratamentul medical specific acestei perioade. Nu au spus nimic nici despre eforturile masive depuse de diferite poliții naționale pentru destructurarea rețelelor de trafic de persoane, de pildă, infracțiune de crimă organizată care așează România pe locuri fruntașe. Mai precis, că marile destructurări de rețele au fost făcute de alte țări și nu de către România. România doar a exportat, liniștită. Acum, în schimb, ne-a cuprins neliniștea, dacă asta a vrut să spună domnul Vela.

Domnule Orban, domnule Vela, nu puteți interzice intrarea în țară a cetățenilor români, asta dacă vreți să mai rămânem în Uniunea Europeană, desigur. Nu puteți cerne românii în funcție de niște criterii pentru că apartenența la un stat nu are criteriile enunțate de dvs.

Împrejurarea că susținerile dvs au fost făcute în mod public, în fața presei, acestea se pot circumscrie noțiunii de discurs ofensator[3], ceea ce înseamnă umilirea, discreditarea unui grup de persoane aparținând unei categorii sociale (cetățeni români care au lucrat în străînătate) având la baza prejudecăți pe care nu aveți voie să le aveți. Nu din funcțiile de miniștri. Acest discurs, pe fondul creșterii exprimărilor ofensatoare în mediul public (media, rețele sociale) cu privire la cetățenii români care s-au întors în țară, și, cu precădere la adresa celor de etnie rromă, venit din partea celor mai înalte autorități ale statului, poate fi un catalizator pentru infracțiunilor motivare de ură[4] (de prejudecăți).

România nu are nevoie de țapi ispășitori. Istoria, cel puțin, ne-a învățat cu prisosință acest lucru.

Acesta ar trebui să fie, în schimb, momentul în care să fim solidari, ajutându-i, mai cu seama, pe cei vulnerabili. Avem ocazia că, în plină pandemie, să devenim o nație sănătoasă moral.

___________________________

[1] https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23776762-video-guvernul-ajuta-niste-romani-din-spania-intoarca-tara-dar-numai-dupa-39-selectie-riguroasa-orban-verificam-gradul-infarctionalitate.htm

[2] https://stirileprotv.ro/stiri/social/romania-se-pregateste-pentru-un-val-de-conationali-din-spania-orban-aveti-mare-grija.html

[3] https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=0900001680505d5b

[4] http://www.crj.ro/wp-content/uploads/2015/01/Combaterea-infractiunilor-motivate-de-ura.Ghid-pentru-practicieni-si-decidenti.pdf

WP-Backgrounds by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann