Validity: ”Curtea Constituțională a României spune că punerea sub interdicție este neconstituțională”

31.07.2020

Validity este o organizație neguvernamentală internațională care militează pentru egalitatea, incluziunea și accesul la justiție pentru persoanele cu dizabilități mintale din întreaga lume. Organizația se numără printre intervenienții în dosarul recent soluționat de Curtea Constituțională referitor la punerea sub interdicție a persoanelor cu dizabilități intelectuale, dosar în care și Centrul de Resurse Juridice a depus, tot prin amicus curiae, argumente care susțin faptul că punerea sub interdicție, tutela, este neconstituțională – așa cum a și decis Curtea Constituțională în final. 

Mai jos găsiți comunicatul Validity legat de recenta decizie a Curții Constituționale, în traducerea CRJ: 

În această lună, Curtea Constituțională a României a declarat că articolul 164 alineatul (1) din Codul civil privind „interdicția judecătorească” pentru adulții cu dizabilități este neconstituțional. Interdicția judecătorească este un termen juridic care este cunoscut și sub denumirea de „tutelă deplină” sau „tutelă plenară” în temeiul căreia adulților cu dizabilități li se refuză dreptul de a lua decizii în legătură cu viața lor și un decident substitut este desemnat să facă alegeri în numele lor. 

Articolul 164 alineatul (1) din Codul civil al României prevede că „Persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității mintale, va fi pusă sub interdicție judecătorească. ” Această dispoziție prevede că incapacitatea juridică  și privarea automată a drepturilor de luare a deciziilor provin din diagnosticul unei persoane, din categoria de dizabilități sau din lipsa capacității mentale. Curtea Constituțională a constatat că interdicția judecătorească este neconstituțională, deoarece contravine obligației României în temeiul articolului 12 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD). Articolul 12 abordează dreptul persoanelor cu dizabilități la o recunoaștere egală în fața legii și impune statelor părți la CRPD „să recunoască faptul că persoanele cu dizabilități beneficiază de capacitate juridică în mod egal cu alte persoane în toate aspectele vieții” și „să ia măsurile adecvate”, să asigure accesul persoanelor cu dizabilități la sprijinul pe care îl pot solicita în exercitarea capacității lor legale.”

România a fost obligată să abroge imediat articolul 164 alineatul (1) din Codul civil la ratificarea CRPD. Potrivit unui comunicat de presă al Curții Constituționale, sistemul de interdicție judecătorească încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor plasate sub acest regim extrem de restrictiv. În plus, Curtea a constatat că punerea sub interdicție încalcă drepturile fundamentale, deoarece nu diferențiază în funcție de gradele de incapacitate, nu ia în considerare diversitatea intereselor individuale, nu are o perioadă de timp prestabilită și nu este supusă revizuirii periodice. Curtea a subliniat că „lipsa capacității poate lua o varietate de forme”, iar proporționalitatea lipsește din legislația actuală privind capacitatea juridică.

Reclamantul în acest dosar al Curții Constituționale a fost reprezentat de Constantin Cojocariu, un cunoscut avocat român. Fundația Validity consideră că această decizie a Curții Constituționale este una progresivă; cu toate acestea, această decizie permite încă regimuri de tutelă mai sofisticate, bazate pe luarea de decizii substituite, controlul judiciar regulat și timp limitat, contravenind CRPD. Comitetul CRPD a precizat clar în comentariul său general nr. 1 (2014) cu privire la articolul 12: „Obligația statelor părți de a înlocui regimurile de luare a deciziilor substituite prin luarea de decizii sprijinite necesită atât abrogarea regimurilor de luare a deciziilor în schimb, cât și dezvoltarea de alternative de luare a deciziilor. Dezvoltarea sistemelor de luare a deciziilor susținute în paralel cu menținerea regimurilor de luare a deciziilor substituite nu este suficientă pentru a respecta articolul 12 din Convenție ”(paragraful 28).

În 2017, Validity a înaintat un Amicus Curiae în acest dosar al Curții Constituționale și a subliniat că, având în vedere CRPD, guvernele trebuie să elaboreze legislație care să recunoască dreptul la o capacitate juridică egală pentru persoanele cu dizabilități, schimbând abordarea de la luarea deciziilor substituite în scheme de luare a deciziilor susținute, sprijinite. În mod similar, organizația Centrul de Resurse Juridice a depus un Amicus Curiae în sprijinul solicitantului și a subliniat că tutela legală nu respectă cerințele CRPD la care România este parte din 2010.

Monitorizând implementarea cauzei „Centrul de Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu împotriva României” în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei a susținut deja că „formele actuale de protecție disponibile – tutela – presupune incapacitate și astfel privează persoanele protejate de exercitarea drepturilor civile și politice.” Standardele CEDO și CRPD nu sunt însă congruente: în timp ce CtEDO permite protecția persoanelor cu dizabilități prin măsuri de tip tutelă parțială, CRPD solicită abrogarea tuturor tipurilor de regimuri de luare a deciziilor substituite, inclusiv tutelă parțială. Legislația privind capacitatea juridică trebuie să se bazeze pe o prezumție egală a capacității legale pentru toată lumea și să ofere sprijin și acomodări adecvate pentru exercitarea capacității legale.

Decizia Curții Constituționale vine într-un moment de mare preocupare legat de drepturile omului persoanelor cu dizabilități din țară. Avocatul Poporului din România a atras atenția asupra cazurilor recente de încălcare a drepturilor care afectează persoanele cu dizabilități. Lipsa de măsuri preventive și îngrijire adecvată pentru persoanele cu dizabilități pe fondul pandemiei COVID-19 a făcut vizibile neregulile în cazuri precum situația din Centrul de reabilitare și recuperare neuropsihică din Sasca Mică, județul  Suceava, unde 240 din totalul de 300 de beneficiari care locuiesc în Centru au fost diagnosticați pozitiv COVID-19. Avocatul Poporului a făcut publice noi informații în legătură cu o acuzație conform căreia au fost efectuate studii clinice pe „pacienți psihiatrici” internați la Secția Vulcan a Spitalului de Psihiatrie și Neurologie din Brașov. Avocatul Poporului a constatat că documentația privind consimțământul persoanelor internate în această unitate nu exista. Centrul de Resurse Juridice a atras anterior public atenția într-un raport din 2010 referitor la studiile clinice pe persoane cu dizabilități în raport cu acest spital în care consimțământul medical a fost dat de tutorele unei persoane cu dizabilități pusă sub interdicție.

______


Varianta originală a comunicatului Validity, în limba engleză, aici.

Argumentele CRJ în dosar, aici

WP-Backgrounds by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann