Fundaţia Centrul de Resurse Juridice (CRJ) solicită public Inspectoratului General pentru Imigrări identificarea și implementarea cu celeritate a unei soluții pentru restabilirea și menținerea caracterului public al deciziilor de returnare emise împotriva lucrătorilor străini și „comunicate” prin afișare la sediul structurilor IGI, conform art. 84 alin. (3) din OUG 194/2002.
În prezent, acestea nu sunt afișate la sediile IGI decât pentru o anumită perioadă de la emitere, fapt ce creează o incertitudine majoră asupra situației juridice a celor vizați. Acest lucru reprezintă atât un blocaj semnificativ în aplicarea prevederilor art. 52 din OUG 32/2026, dar și o invitație la exploatarea acestei incertitudini prin conturarea unei “piețe gri” a serviciilor ce promit oferirea unor informații în cazuri individuale.
***
Încă de la publicarea proiectului de act normativ, dar mai ales începând cu data de 27 Aprilie 2026, CRJ a întreprins eforturi constante pentru a face înțelese prevederile acestuia în rândul comunităților de lucrători străini, dar și pentru a oferi asistență și informare celor ce doresc să își regularizeze situația juridică conform prevederilor art. 52.
Practica noastră „la firul ierbii” arată un interes foarte crescut din partea potențialilor beneficiari ai acestor prevederi. La nivelul organizației, am înregistrat sute de cereri și întrebări privind aplicarea și condițiile regularizării.
Nu ne surprinde această evoluție, întrucât cunoaștem realitatea lucrătorilor străini din România ajunși în ședere ilegală. Marea majoritate a acestor lucrători sunt în această situație nu din vreo culpă proprie, ci ca urmare a neglijenței angajatorilor, lipsei de informare sau vulnerabilităților sociale la care sunt expuși și nu doresc decât să își poată îndeplini scopul pentru care au intrat legal în Romania, acela de a munci.
Este evident că succesul real al acestui demers legislativ, benefic atât pentru migranți, dar și pentru angajatori și pentru statul român, depinde în mod direct de previzibilitatea și certitudinea situației juridice actuale a străinilor care doresc să re-intre în ședere legală, din moment ce aplicabilitatea regularizării nu este absolută, fiind supusă anumitor condiții.
Un blocaj major pe care l-am identificat în asigurarea acestui deziderat îl reprezintă incertitudinea multor potențiali beneficiari cu privire la existența unor decizii de returnare emise pe numele lor și “comunicate” prin afișare la sediul structurilor IGI, conform art. 84 alin. (3) din OUG 194/2002.
În prezent, practica instituției pe care o conduceți este de a afișa respectivele decizii de returnare doar pentru o perioadă limitată de timp de la emiterea acestora. Considerăm că acest lucru poate ridica probleme atât cu privire la respectarea dreptului la apărare al străinilor în cadrul procedurilor ce includ aceste decizii, cât și cu privire la aplicarea reală și eficientă a mecanismului de regularizare prevăzut de OUG 32/2026, după cum detaliem mai jos.
Incertitutinea ce planează asupra existenței deciziilor de returnare descurajează lucrătorii străini să se prezinte la structurile IGI pentru a iniția regularizarea, dat fiind că există posibilitatea ca, în caz afirmativ, aceasta să se transforme în deportare, situație pe care CRJ a întâlnit-o deja în practică.
Subliniem că această atitudine nu este una culpabilă sau de eludare a legii, ci o conduită rațională în fața unei incertitudini juridice ce planează permanent asupra întregului proces.
Chiar dacă menținerea situației actuale poate duce la creșteri (infime) în depistarea și returnarea străinilor care nu pot beneficia de prevederilor art. 52, amintim că scopul reglementării este regularizarea unei importante forțe de muncă, nu transformarea ghișeelor IGI în puncte de depistare operativă.
Mai mult,confirmarea existenței unei decizii de returnare și deci a lipsei oricărei posibilități de regularizare poate reprezenta un stimulent către conformare și plecare voluntară, îndeplinind astfel un obiectiv major al politicii de returnare, fără a fi necesare resurse suplimentare pentru depistare și escortare.
- Dreptul la apărare al lucrătorilor străini
Instituția “comunicării” actelor de procedură prin afișare reprezintă o restrângere majoră a dreptului la apărare, fiind gândită de legiuitor ca o măsură aplicabilă doar în situații extraordinare.
Cu toate acestea, în practica privind cauzele cu lucrători străini, astfel de situații nu sunt rare, întrucât barierele lingvistice, sociale și economice, dar și dependența față de angajator, fac mult mai dificilă recepția efectivă a comunicărilor trimise, impunând procedura afișării.
Nu contestăm legitimitatea acestui mecanism în sine nici în aceste situații, dar atragem atenția că pe acest fond juridic și faptic extrem de precar, orice afectare ulterioară a dreptului la comunicarea actelor de procedură, componentă esențială a dreptului la apărare, poate avea efecte disproporționate în circuitul juridic.
Astfel, nemenținerea la avizierele IGI a deciziilor de returnare afișate și lipsa existenței unui mecanism alternativ eficient de consultare a acestora le transformă practic în documente secrete, înlăturând chiar și ultima posibilitate ca afișarea să mai poată fi considerată un mod de comunicare efectiv, putând transforma acest mecanism într-o veritabilă omisiune de comunicare.
În această situație, se poate pune sub semnul întrebării însăși îndeplinirea în mod legal a procedurilor de comunicare în ansamblul lor, dat fiind că legiuitorul a dorit ca afișarea să rezolve anumite dificultăți practice în comunicarea actelor de procedură în situații de excepție, nu să suprime complet acest drept, să creeze proceduri secrete sau să instituie afișarea drept o măsură sancționatorie.
- Exploatarea lucrătorilor străini prin servicii de “asistență”
Lipsa asigurării publicității cerute de lege, dublată de absența unui mecanism alternativ oficial de verificare a situației juridice privind deciziile de returnare, a generat un vid informațional exploatat deja, în doar câteva zile, de intermediari.
Avem cunoștință directă despre persoane care solicită sume exorbitante lucrătorilor străini, raportat la situația financiară a acestora, în schimbul facilitării accesului la informații SIS privind situația lor, procedură ce nu ar trebui să necesite asistență de specialitate. Motivul pentru care unii străini aleg totuși să achite aceste servicii este, în general, falsa impresie că ar fi relativ protejați în situația existenței unei decizii de returnare emise împotriva lor.
Această piață gri a consultanței „de risc” nu ar putea exista dacă publicitatea necesară privind deciziile de returnare afișate ar fi asigurată.
Astfel de situații nu reprezintă abateri izolate, ci practici abuzive sistemice ce apar în mod necesar acolo unde există vulnerabilitate neadresată oficial – forțe oportuniste vor umple vidul de putere lăsat în urmă de autorități.
Permiterea și chiar încurajarea implicită a acestor practici, pe fondul unor deja bine-documentate abuzuri împotriva migranților, incluzând încălcări repetate și grave ale legislației muncii, dar și infracțiuni motivate de ură, este de natură a afecta grav imaginea României în plan internațional. Transformarea lucrătorilor străini într-un grup lăsat în incertitudine permanentă sau, mai rău, drept pradă pentru oportuniști, poate atrage pentru România aceeași pată care a rămas pe imaginea altor state ce nu respectă drepturi fundamentale ale migranților, cum este cazul anumitor țări din Orientul Mijlociu.
- Restabilirea certitudinii situației juridice a lucrătorilor străini
Pentru a restabili o măsură de certitudine juridică asupra situației lucrătorilor migranți, dar și pentru a duce la îndeplinire în mod real prevederile art. 52 din OUG 32/2026, este necesar ca deciziile de returnare menționate anterior să își recapete cât mai rapid caracterul public pe care legea îl conferă.
Considerăm că acest obiectiv poate fi atins, în primul rând, prin aplicarea prevederilor legale existente, adică prin re-afișarea la avizierele IGI a deciziilor de returnare supuse acestei cerințe, dar pentru care ea nu mai este îndeplinită.
În măsura în care acest efort nu poate fi realizat cu celeritatea necesară (adică într-un termen suficient de scurt pentru a da un sens real perioadei de 60 de zile disponibilă pentru primul pas al regularizării), vă solicităm să luați în considerare următoarele mijloace pentru a asigura o minimă informare despre situația juridică a lucrătorilor străini:
- Publicarea la avizierele IGI sau punerea la dispoziție spre consultare imediată la ghișeu, alistelor cu persoanele pentru care există decizii de returnare comunicate prin publicitate în ultimii 6 ani;
- Comunicarea listelor către CRJ; arătăm că, în drept, acestea au deja caracter public prin efectul legii, care impune afișarea lor, neintrând deci sub incidența prevederilor privind protecția datelor cu caracter personal. În acest mod am putea veni în sprijinul procesului de transparentizare, cel puțin pentru clarificarea situației migranților care se adresează direct CRJ.
- Punerea la dispoziție spre consultare la ghișeu a tuturor deciziilor de returnare, inclusiv cele care nu sunt comunicate prin publicitate.
Pe de altă parte, considerăm că o abordare individuală a problemei (cereri individuale adresate de persoanele interesate), nu răspunde nici cerințelor legale (care impun afișarea), nici obiectivului practic de a evita supra-aglomerarea IGI cu cereri.
Considerăm că o abordare transparentă este în beneficiul direct al IGI, transparența fiind o valoare menționată chiar în motto-ul instituției, asigurând o gestionare predictibilă a resurselor precum și succesul mecanismului de regularizare asumat de statul român.
