Proiectul de Lege PL-x nr. 457/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind CP, precum şi a Legii nr.135/2010 privind CPP, care își propune, printre altele, ridicarea vârstei necesare pentru exprimarea unui consimțământ valabil în materia relațiilor sexuale, a fost votat în data de 28.06.2023, în plenul Camerei Deputaților. A trecut cu 267 de voturi „pentru” și 6 abțineri[1], legea urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024.
Inițiativa legislativă a avut la bază numeroasele derapaje constatate în practica instanțelor de judecată în cauze privind infracțiuni împotriva libertății și integrității sexuale în care victimele au fost minori. La nivelul instanțelor și al parchetelor nu există o practică unitară în legătură cu noțiunea de consimțământ, în cazurile de infracțiuni sexuale cu victime minore. Există unele cazuri izolate în care abuzuri sexuale asupra unor copii cu vârste de 7, 8, 9 ani, sunt judecate ca acte sexuale consimțite, nu ca violuri.
Raportul Inspecției Judiciare privind „Practica instanțelor de judecată şi a parchetelor de pe lângă acestea în investigarea şi soluționarea cauzelor privind infracțiuni la viața sexuală cu victime minore”, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii la 27 iulie 2021[2], dezvăluie o radiografie sumbră a sistemului de justiție penală și, mai presus de toate, contradicția în care acesta se află cu principiul interesului superior al copilului.
- Peste 18.000 de sesizări ale unor infracțiuni sexuale cu victime minore au fost înregistrate în perioada 1 februarie 2014 – 29 iulie 2020 și sub 20% au fost finalizate cu trimiterea în judecată a unor inculpați.
- Din datele oferite de parchete – și incluse în raportul menționat – rezultă că în perioada sus-menționată au fost înregistrate 5206 de sesizări cu privire la art. 218 CP (viol), dintre care: 1334 au fost finalizate prin rechizitorii, 4 prin acorduri de recunoaștere a vinovăției, 16 prin soluții de renunțare la urmărirea penală și 3842 prin adoptarea unor soluții de clasare.
- Adițional, cu privire la art. 220 CP (act sexual cu un minor), au fost înregistrate 10622 de sesizări, dintre care: 1612 au fost finalizate prin rechizitorii, 122 prin acorduri de recunoaștere a vinovăției, 2212 prin soluții de renunțare la urmărirea penală și 6676 prin adoptarea unor soluții de clasare.
În peste 2200 de cauze privind libertatea și integritatea sexuală a minorilor, organele judiciare au dispus soluții de renunțare la urmărirea penală. În contextul în care o astfel de soluție poate fi pronunțată numai dacă se constată „că nu există un interes public în urmărirea cauzei”[3] – ne întrebăm ce argumente ar constata faptul că integritatea și libertatea sexuală a minorilor nu reprezintă o prioritate?
Necesitatea stabilirii unei vârste până la care să existe, fără nicio posibilitate de interpretare, prezumția lipsei de consimțământ este evidențiată și în Comunicarea către Secretariatul General al Comitetului de Ministri a Rețelei pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor, 27/05/2021, în cazurile I.C., E.B. și M.G.C împotriva României[4]:
„Având în vedere toate acestea, solicităm respectuos Comitetului de Miniștri să ceară Guvernului României să își actualizeze Planul de acțiune pentru a introduce o legislație care să stabilească o prezumție clară de lipsă de consimțământ pentru copiii sub o anumită vârstă în cazul relațiilor sexuale cu un adult, în conformitate cu principiul interesului superior al copilului.”
Au trecut 7 ani de la condamnările repetate ale României la CEDO privind dosare în care instanțele de judecată naționale au dispus condamnări pentru act sexual cu minor, nu pentru viol.
O astfel de modificare legislativă este un prim pas spre o justiție care începe, într-un final, să apere cei peste 3 milioane de minori vulnerabili la infracțiuni de natură sexuală, o justiție care să aibă la bază interesul superior al copilului și care să aducă schimbări semnificative în practicile instanțelor de judecată.
În urmă cu un an, reacționam la pudoarea Parlamentului în privința introducerii educației sexuale în școli, transformată în educație pentru sănătate, numai pentru copiii cu vârste de peste 14 ani și cu acordul părinților, în timp ce, aceeași copii erau prezumați a avea consimțământ valabil în rapoarte sexuale cu adulți. Este în sarcina adulților, dar mai ales a politicienilor, să înțeleagă importanța educației sexuale și educației despre consimțământul informat, ca o formă de prevenție și apărare împotriva infracțiunilor de natură sexuală cu victime minore. Scopul lor este să întărească un sistem de justiție penală în jurul noțiunii de “interes superior al copilului”
Vezi postarea de anul trecut AICI.
[1] https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=20214 [2] https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=1c656a33-bd25-4118-85f1-6411fdeb1c4f-InfoCSM [3] Art. 318 CPP „In cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand constata ca nu exista un interes public in urmarirea faptei.” [4] https://hudoc.exec.coe.int/fre#{%22EXECIdentifier%22:[%22DH-DD(2021)533E%22]}____________________________________
Material realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă.
@acfromania#haide #ActiveCitizensFund #Romania #activecitizens #EEANorwayGrants
