Living library (biblioteca vie) presupune, pe scurt, a citit un om: a-i pune întrebări, plecând de la un „rezumat” al cărții vii. Poți folosi ice-breakers (întrebări pregătite în avans) sau poți conversa direct, dacă ai curiozități. De obicei, o întrebare te poate duce în locuri la care nu te-ai fi gândit.
Ne-am dat întâlnire într-o seară de vineri, unde știam că preț de trei ore vor circula povești, sfaturi, oftaturi și râsete. Am invitat 5 persoane – 5 cărți vii, ale căror povești urmau să devină un catalizator pentru discuții profunde despre identitate, muncă, viața de zi cu, antidiscriminare și multe altele. Am pregătit 5 mese, cu 5 boluri de întrebări, dulciuri și suc pentru energie. Cărțile au ajuns și s-au făcut comode, așteptând puțin timid, primul lor cititor. Iar ei, de la cel mai mic, la cel mai mare, nu au întârziat să apară.
Cum a arătat biblioteca noastră?
- Ali se descrie drept un om simplu, liniștit. Introducerea restricțiilor pandemiei a adus grupul de suport [H] Brașov în online, moment în care a început serios dezvoltarea personală. Susținerea necondiționată a ajutat enorm la a se redescoperi și a realiza că este persoană non-binară, dar și la a înțelege nevoia de implicare în cadrul comunității LGBTQIA+.Crede că însăși participarea la evenimente, chiar dacă pare neînsemnat, este un gest important, pentru că prin socializare avem ocazia de a învățat de la fiecare persoană întâlnită.
- Bianca este o persoană romă de gen fluid, activistă și co-creatoare a emisiunii Două Pupeze Negre — produsă cu și despre persoane din diverse comunități vulnerabile. Iubește arta, animalele și oamenii autentici.
- Corina este consilieră la Centrul Național de Cultură a Romilor ‘Romano Kher’ și absolventă a Facultății de Filosofie a Universității din București. A scris și publicat două cărți ilustrate pentru copii și adolescenți, care pot fi bune instrumente de abordare a interculturalității. Este membră a Rețelei Scriitorilor Romi din România, susține ateliere de scriere creativă și impune un tipar în privința dezvoltării culturii rome moderne.
- Mariana a activat timp de 30 de ani ca procuror la Parchetele de pe raza Curții de Apel Iași și Ploiești, cât și la structuri specializate. A efectuat cercetări în dosare penale și a participat în ședințe de judecată unde s-au judecat aceste cauze. A lucrat ca formator în cadrul proiectului CRJ AdaptJust dedicat persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale, precum și ca mentor și voluntar în cadrul DGASPC Buzău. Este absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității Al.I.Cuza Iași.
- Sasha se declară o „carte” scrisă cu mult tupeu, o grămadă de vise și infinită credință. Un bărbat transgender care acum 10 ani a pornit mișcarea de emancipare a persoanelor transgender din România și a construit cea mai unită comunitate de tipi trans. Între timp a muncit mult să-și construiască propria versiune de bărbat transgender, unde atât energia masculină cât și cea feminină să poată locui în echilibru. E obsedat de manele, face artă din iubire și vede artă în orice, și când iubește o face la infinit. Are 39 de ani și 2 fetițe, una are 6 ani, iar cealaltă doar 2, și locuiește cu cea mai bună prietenă a lui care e mătușa și mama de suflet a fetițelor, Andreea, alături de care le crește full time. C-așa i-a fost dat lui să fie binecuvântat.
Cum s-a simțit: cărți și cititori, față în față
Știm că o realitate tot mai prezentă a zilelor noastre este singurătatea și dificultatea de a avea conexiuni sociale sau relaționări autentice cu ceilalți. Totuși, nu puțini au fost cei care, fie mai timizi, fie îndrăzneți, ne-au trecut pragul și s-au încumetat la a citit cel puțin două cărți. O experiență catartică, care ne pune față în față: ne întâlnim privirea cu un necunoscut și începem conversații, ceva ce ne-a lipsit, cel puțin în ultimii ani.
Am intrat cu toate problemele de acasă în încapere și când m-am pus pe scaun și am început conversațiile, s-au evaporta – este ce i-am spus unei necunoscute, așezate lângă mine. Plec cu o prietenă nouă și un vibe mișto. Continuați!
Biblioteca vie este o metodă foarte puternică și cu un impact mare.
Am comunicat cu oameni necunoscuți și am văzut lumea prin ochii lor pentru câteva minute prețioase.
– transcriere după feedback-ul olograf din partea cititorilor
Am avut parte de 3 ore de discuții și migrat de la o carte la alta, de la o poveste la alta: 15 minute în care poți să-l citești pe celălalt. Dialogul, atât ca formă de apropiere, cât și ca formă de educare, s-a dovedit a fi o unealtă isteață. S-au atins subiecte delicate, în limita disponibilității cărților. Totuși, zâmbetele de pe fețele celor care se ridicau de pe scaun ne-au transmis că poveștile funcționează, că ne aduc mai aproape și ne unesc într-o solidaritate sinceră. Aproape de fiecare dată am simțit că timpul pentru citit era prea scurt, chiar dacă la o carte se strângeau și câte trei, patru cititori. Am auzit des „terminăm imediat” și ne-a bucurat.
Evenimentul mi-a deschis ochii la perspective pe care, din păcate, nu le aveam.
De cealaltă parte a celor 5 spații de conversație au stat cărțile noastre, care ne-au transmis după evenimente mai multe gânduri precum: „m-am simțit importantă, întrebările din boluri au fost cu gust” (Bianca), „a fost o seară în totalitate nouă în care m-am simțit minunat” (Mariana), „ne-am simțit tare bine primiți” (Sasha).
Chiar și câțiva dintre noi, organizatori sau voluntari, ne-am făcut timp să citim măcar o carte, deși ne-am fi dorit să trecem pe la fiecare. Am învățat, din exterior și din interior, că biblioteca vie se transformă în ceva unic, un cumul de emoție și cunoaștere într-un timp și spațiu restrâns. După prima ediție, nu mai avem niciun dubiu în legătură cu organizarea pe viitor a altor evenimente de acest tip.
Am dori să le mulțumim colegilor de la Fundația Friends for Friends pentru că ne-au oferit un spațiu primitor.
