Un proiect de lege depus la Camera Deputaților miercuri propune ridicarea pragului electoral minim pentru accederea în parlament de la 5% din numărul total de voturi exprimate, la 7%, respectiv la 10% de la 8% pentru alianțele electorale sau politice. În principiu, impunerea unui prag electoral minim pentru accederea în parlament trebuie să aibă la bază motive exclusiv de ordin practic și poate fi justificată de necesitatea de a evita fragmentarea politică, care ar putea duce, în cazuri extreme, la blocarea activității legislative. În esență, orice fel de prag reprezintă o limitare a dreptului la reprezentare a cetățenilor, motiv pentru care această limitare trebuie să fie necesară într-un stat democratic și proporțională cu scopul urmărit.
Este legea propusă necesară și proporțională cu scopul urmărit, respectiv este oportună? Un prag electoral de 7% este foarte mare și riscă să priveze un număr mare de cetățeni de posibilitatea de a-și trimite în parlament reprezentanții cărora le dau votul lor, indiferent de etnia căreia îi aparțin sau de starea vulnerabilitate, fapt care duce la subminarea procesului democratic. Însă, în condițiile în care rezultatul imediat al acestei legi constă în eliminarea din legislativă a unui partid care îi reprezintă pe cetățenii aparținând unei minorități naționale, putem spune că avem de-a face cu subminarea participării respectivei minorități la viața politică. Practic, niciodată nu va mai putea să adune suficiente voturi pentru a intra în parlament nici un partid care reprezintă cetățeni aparținând unei minorități naționale: majoritatea nu are nici un interes să voteze un asemenea partid, iar cei pe care îi reprezintă sunt prea puțini. Inițiativa în sine, este un atac grav la adresa dreptului la reprezentare al cetățenilor aparținând minorităților naționale.
Care ar fi efectele unei asemenea legi asupra procesului democratic? Ce beneficii ar avea lăsarea pe dinafara parlamentului a unei minorități de 6%, în speță minoritatea maghiară din România? În primul rând, lăsarea unei minorități naționale atât de numeroase fără posibilitatea de a-și susține interesele și drepturile fundamentale în legislativ prin intermediul unor pârghii administrative, reprezintă un act grav de discriminare, cu implicații pe termen lung inclusiv asupra păcii sociale. Minoritatea maghiară din România are în continuare nevoie de garanții că drepturile ei sunt respectate de autoritățile de la București, deci trebuie să aibă posibilitatea de a trimite reprezentanți în Parlamentul României. O asemenea lege riscă de asemenea să submineze sentimentul apartenenței maghiarilor la comunitatea politică românească, alienându-i substanțial. Pe termen lung, mai ales în condițiile instabilității regionale, acest tip de abordare riscă să provoace un conflict interetnic de proporții.
Material realizat în cadrul proiectului Monitorizarea drepturilor omului, la zi, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă inclusivă!
