La data de 23 ianuarie 2024, Ministerul Educației a lansat în consultare publică proiectul de ordin pentru aprobarea Codului de conduită pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.[1] Inițiativa are la bază prevederile Strategiei naționale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023.[2]
Analiza proiectului relevă, însă, o abordare extrem de sumară și superficială a scopului propus, fiind sesizate următoarele deficiențe:
- Lipsa unor definiții clare pentru termenii utilizați în cuprinsul codului de conduită;
- Incoerența terminologică, manifestată prin utilizarea de sintagme diferite pentru faptele interzise de cod (e.g. scopul codului este prevenirea și sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, însă alte articole din cod menționează sporadic și fapte asociate antisemitismului, șovinismului sau iredentismului);
- Inexistența unor sancțiuni exprese pentru faptele interzise de cod;
- Lipsa de reglementare a unor simple obligații de diligență în sarcina instituțiilor de învățământ superior (i.e. codul prevede că instituțiile trebuie să încurajeze sau să facă tot posibilul pentru atingerea unui scop, fără să le oblige la atingerea efectivă a scopului);
- Lipsa generală de precizie a ordinului – faptele interzise de noua reglementare sunt indicate în mod vag, ambiguu. De asemenea, nu este clar cine sunt destinatarii reglementărilor propuse, ordinul utilizând sintagma de membrii comunității universitare.
Față de aspectele redate anterior, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a formulat și transmis către Ministerul Educației un set de propuneri și recomandări, astfel încât forma finală a codului de conduită să constituie un demers de reală utilitate și eficiență. Astfel, principalele propuneri ale CRJ vizează:
- Definirea termenilor utilizați în mod repetat în cuprinsul codului de conduită,
- Reglementarea de sancțiuni specifice pentru încălcarea dispozițiilor codului de conduită,
- Indicarea măsurilor concrete pe care trebuie să le adopte instituțiile de învățământ superior pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură,
- Instituirea obligației instituțiilor de învățământ superior de a organiza periodic evenimente de formare și instruire a corpului didactic, în general, și membrilor Comisiei de Etică, în special, cu privire la faptele asociate xenofobiei, antisemitismului, radicalizării și instigării la ură. Apreciem că membrii Comisiei de Etică pot oferi soluții pertinente asupra raportărilor primite din partea comunității universitare numai în măsura în care aceștia cunosc modurile de manifestare ale xenofobiei, antisemitismului, radicalizării și instigării la ură, cauzele și efectele acestora, precum și mecanismele de prevenire.
Semnalăm faptul că, în lipsa unei modificări a textului supus consultării publice, adoptarea codului de conduită în forma sa actuală nu se va materializa în ”prevenție și sancționare” a ideilor și comportamentelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură în spațiul universitar.
_______________________
Material realizat în cadrul proiectului Monitorizarea drepturilor omului, la zi, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă inclusivă!
[1] https://www.edu.ro/cons_pub_09_2024_proiect_ordin_cod_conduita
[2] Strategia disponibilă la: https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/05/ANEXA-1-4.pdf
