Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități are obligația de a se asigura că toate persoanele cu dizabilități, indifferent de vârstă, instituționalizate primesc informații accesibile, la timp, în format ușor de înțeles, referitoare la procesul electoral.
În ultimele două zile, cum răspunsurile la solicitările oficiale vin greu (mulțumim DGASPC Gorj, HD, CS și AG pentru promptitudine!) am sunat în câteva centre rezidențiale pentru persoane cu dizabilități și vârstnici pentru a înțelege cum se respectă dreptul la vot al celor care trăiesc izolați în aceste instituții.
Lipsa informațiilor publice în timp real despre această categorie de persoane scoate la iveală o problemă gravă și sistemică: dezinteresul autorităților pentru zeci de mii de persoane cu dizabilități închise în diverse instituții rezidențiale.
Ce am aflat vorbind la telefon cu reprezentanții unor centre :
- În Argeș, 55 de persoane au votat cu urna mobilă, 191 la secții, iar 16 sunt puse sub interdicție. Alte zeci au fost declarate „necapabile să gândească” – fără vreo decizie legală.
- În Bacău, 31 sunt sub interdicție, 73 au votat. Nu s-a cerut urna mobilă.
- În Botoșani, 5 au votat cu urna mobilă. 35 au fost considerați „fără capacitate de înțelegere”.
- În Constanța, doar o persoană a votat din 27 de beneficiari. 12 sunt sub interdicție, restul „nu au avut capacitate” sau „nu au vrut”.
- În Brașov, în două centre, toți beneficiarii sunt sub interdicție.
- Mureș, dintr-un centru cu 239 de beneficiare – au votat 20.
În toate centrele contactate, aceeași justificare: „nu au vrut” sau „nu au capacitatea de a înțelege”. O expresie care poate indica și faptul că cineva ia decizii în numele acestor oameni și că nu au fost informați, sprijiniți în mod adecvat înainte de 4 mai.
De ce este grav?
Persoanele care trăiesc în centre rezidențiale sunt, în fapt, private de libertate, chiar dacă nu sunt închise într-un penitenciar sau arest de poliție. Ele trăiesc în locuri închise, cu libertăți restrânse, sub supraveghere continuă și fără acces real la viața publică. Aceste condiții intră sub incidența articolului 16 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD), dar și a Protocolului Opțional la Convenția împotriva Torturii (OPCAT), care impune statelor să prevină abuzurile în locuri privative de libertate.
În acest context, dreptul la vot garantat de articolul 29 din CDPD nu este un drept abstract: este și un instrument de apărare împotriva unor încălcări ale drepturilor omului. Participarea politică și la viața publică este o formă de vizibilitate și recunoaștere ca cetățean cu drepturi egale.
Constituția României, articolul 36, garantează dreptul de vot tuturor cetățenilor, iar limitarea acestuia trebuie să fie excepțională, individuală și justificată. În realitate, zeci de mii de oameni sunt excluși colectiv, pe baza diagnosticului, a prejudecăților sau a neimplicării statului.
Solicităm președintelui ANPDPD și conducerii Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului:
- Informare accesibilă și în format ușor de înțeles pentru toate persoanele instituționalizate despre dreptul la vot
- Solicitarea urnei mobile în toate centrele rezidențiale din care beneficiarii nu se pot deplasa cu ușurință
- Publicarea datelor privind situația juridică (hotărâri de punere sub interdicție) a beneficiarilor din fiecare centru rezidențial și cămin pentru vârstnici
- Facilitatea accesului observatorilor independenți în toate centrele sau căminele în care persoanele cu dizabilități sau vârstnicii – votează.
Mulțumim, Anca Ilie – pentru ajutorul voluntar strângerea acestor informații!
