1. Câteva date
Hărțuirea sexuală rămâne un subiect insuficient adresat, mai ales la nivelul unităților de învățământ. Potrivit unei cercetări din 2022 a Centrului FILIA, un singur cod de etică din cele 85 analizate menționează pașii necesari pentru o sesizare în cazul unei fapte de hărțuire sexuală și nu a fost identificat niciun exemplu de sesizare pentru cazurile de hărțuire sexuală. În ceea ce privește raportarea cazurilor, 52 de universități publice au înregistrat 44 de sesizări în 5 ani, dintre care doar 15 privind hărțuirea sexuală, 22 privind discriminarea și 7 care nu sunt clar încadrate la discriminare sau hărțuire[1].
Adițional, în România, 55% dintre elevi și studenți au avut cel puțin o experiență de abuz sexual în liceu sau în facultate, potrivit unui studiu realizat de Asociația RISE Project și Asociația ANAIS, pe un eșantion de 530 de studenți și 114 profesori din trei centre universitare din România și publicat la finalul anului 2023. Au fost raportate cazuri de abuz sexual, sechestrare și viol, 11% dintre elevi și studenți declarând că au fost amenințați sau constrânși să întrețină relații sexuale[2].
De asemenea, Raportul Național Campus Pride – Experiențele LGBTQIA+ în mediul universitar din România[3] realizat de Asociația MozaiQ în octombrie 2022 reprezintă o resursă extrem de importantă când discutăm despre incluziunea comunității LGBTQAI+ în mediul universitar. ” Este nevoie urgentă de măsuri concrete pentru creșterea gradului incluziunii LGBTQIA+ în mediul universitar din România. Tinerii cu diferite identități de gen și orientări romantice, sexuale sau de familie care abandonează studiile din cauza homofobiei, lesbofobiei, transfobiei și bifobiei din sălile de curs și campus au șanse mai mici de integrare pe piața muncii, cu toate consecințele ce decurg din aceasta: acces redus la servicii de sănătate, risc de a rămâne fără adăpost, diferite comportamente la risc, efecte negative asupra sănătății mintale.”
2. Noua reglementare
Hărțuirea sexuală în mediul universitar și preuniversitar este reglementată începând cu 29 decembrie 2023 ca fiind o variantă asimilată a infracțiunii de folosire abuzivă a funcției în scop sexual, în cadrul Art. 299 alin. (3) sub următoarea formă:
„Art. 299: Folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual
(1)Fapta funcţionarului public care, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, a urgenta ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, pretinde ori obţine favoruri de natură sexuală de la o persoană interesată direct sau indirect de efectele acelui act de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
(2)Pretinderea sau obţinerea de favoruri de natură sexuală de către un funcţionar public care se prevalează sau profită de o situaţie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din funcţia deţinută, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
(3)Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au fost săvârşite de către personalul didactic din învăţământul universitar sau preuniversitar împotriva unui elev sau student, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.”[4]
În forma inițială a PL-x nr. 708/2023, hărțuirea sexuală în școli era prevăzută ca o variantă asimilată a hărțuirii sexuale prevăzută în Art. 223 sub forma:
„(1) Pretinderea, în mod repetat, de favoruri de natură sexuală, dacă prin aceasta victima a fost intimidată, pusă într-o situaţie umilitoare sau i-a fost cauzată o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă
(2) Se asimilează hărţuirii sexuale utilizarea, chiar pentru o singură dată, a oricărei forme de presiune gravă cu scopul real sau aparent de a obţine un act de natură sexuală, fie în favoarea autorului faptelor fie în favoarea unei alte persoane, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
(3) Dacă fapta prevăzută la alin.(l) şi (2) a fost săvârşită în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la un an sau cu amendă.
(4) Dacă fapta prevăzută la alin.(l) şi (2) a fost săvârşită de către un personal didactic sau nedidactic din învăţământul preuniversitar, respectiv de către un personal didactic şi de cercetare sau de către un personal didactic şi de cercetare auxiliar din învăţământul universitar, împotriva unui elev, respectiv student, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 2 ani.
(5) Acţiunea penală pentru faptele prevăzute în alin. (1), (2) şi (3) se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”[5]
Ce înseamnă această alegere a legiuitorului și cu ce modifică legislația?
În primul rând, prin introducerea alin. (3) de la art. 299 C.pen. s-a reglementat o formă agravată a infracțiunii de folosire abuzivă a funcției în scop sexual, limitele pedepsei sunt majorate cu o treime dacă autorul face parte din personalul didactic din învăţământul universitar sau preuniversitar, iar persoana vătămată este elev sau student.
În al doilea rând, fiind reglementată ca o formă asimilată a folosirii abuzive a funcției în scop sexual, aceasta este în primul rând o infracțiune de serviciu și în mod subsidiar una care apără și libertatea sexuală a persoanei.[6] Aceasta se mai numește și hărțuirea verticală, fiind necesară o relație de autoritate între subiecții infracțiunii.[7] Prin urmare, persoana care săvârșește infracțiunea nu poate fi oricine, art. 299 alin. (1) impunând condiția unui funcționar public,[8] la alin. (2) subiectul activ al infracțiunii cunoaște o dublă calificare (să fie funcționar public și să se afle într-o situație de autoritate la locul de muncă, decurgând din funcția deținută), iar noul alin. (3) impunând condiția ca acesta să fie parte din personalul didactic.[9]
Spre deosebire de hărțuirea sexuală, nu este o infracțiune de obicei și nu trebuie să întrunească elementul „în mod repetat”.[10] Acest demers este de salutat pentru că nu mai sunt necesare cel puțin 2 acte pentru ca fapta să fie incriminată.[11] De asemenea, victima nu mai trebuie să dovedească că a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare ca în cazul hărțuirii sexuale.[12]
Un aspect important de ordin procedural și practic este că această acțiune se pune în mișcare din oficiu și nu la plângerea prealabilă a persoanei, spre deosebire de hărțuirea sexuală. [13] Prin urmare victima nu ar mai putea fi influențată să-și retragă plângerea.
La fel ca hărțuirea sexuală, faptele care se încadrează în infracțiunea de folosire abuzivă a funcției în scop sexual sunt înscrise în Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor. [14]
Material realizat în cadrul proiectului Monitorizarea drepturilor omului, la zi, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă inclusivă!
[1] Raport cercetare: Hărțuirea sexuală în universități, Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen FILIA, 2022, https://centrulfilia.ro/new/wp-content/uploads/2022/07/Raport-cercetare-Hartuirea-sexuala-in-universitati-RO.pdf
[2] Studiu: Unul din doi elevi și studenți a trecut prin cel puțin o formă de hărțuire sexuală, RISE project, 02.10.2023, https://www.riseproject.ro/unul-din-doi-elevi-si-studenti-au-trecut-prin-cel-putin-o-forma-de-hartuire-sexuala/
[3] Raportul Național Campus Pride – Experiențele LGBTQIA+ în mediul universitar din România, Asociația MozaiQ, 2022, disponibil la: https://www.mozaiqlgbt.ro/wp-content/uploads/2022/10/Raportul-National-Campus-Pride_compressed.pdf?fbclid=IwAR1ShSSL5jX4IEk9F72jrBbVH2fwTLliXDQYgnHdjpdwJ9fGntMg-Ry5Utk
[4] Legea 430/2023 pentru completarea art. 299 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, Monitorul Oficial nr. 1 (3 ianuarie 2024), URL: LEGE 430 29/12/2023 – Portal Legislativ (just.ro) accesat la 9 ianuarie 2024.
[5] L 483/2023, Propunere legislativă – „Zero toleranţă pentru hărţuirea sexuală în şcoli şi universităţi” – pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul Penal, Forma inițiatorului, URL: Alaris Capture Pro Software (senat.ro) accesat la 9 ianuarie 2024.
Forma nemodificată, în vigoare, a articolului 223 din Codul Penal este
Art. 223: Hărţuirea sexuală
(1)Pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2)Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
[6] G. Bodoroncea, V. Cioclei, I. Kuglay, L.V. Lefterache, T. Manea, I.Nedelcu, F.-M. Vasile, Codul penal. Comentariu pe articole, Ed C.H. Beck (2014), p 669.
[7] Idem, p 669.
[8] CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (Legea nr. 286/2009), potrivit art. 175: (1)Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:
a)exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti; b)exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură; c)exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
(2)De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.
[9] Idem, Art 299 Alin 3.
[10] Supra n 3, p 463.
[11] Idem, p 464.
[12] Idem.
[13] Supra n 5, Art 223 Alin 2.
[14] Legea nr. 118 din 20 iunie 2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, Art 1 Alin 2, URL: Legea 118/2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (idrept.ro) accesat la 10 ianuarie 2024.
