Încă din 2020, președinta Comisiei Europene a anunțat, în discursul său privind starea Uniunii rostit în Parlamentul European o inițiativă privind extinderea listei infracțiunilor UE la toate formele de infracțiuni și discursuri motivate de ură – indiferent dacă sunt motivate de rasă, religie, gen sau orientare sexuală. Anul acesta se așteaptă finalizarea procesului legislativ, blocat, din 2022, la nivelul Consiliului UE.[1]
Inițiativa s-a bazat pe creșterea semnificativă, la nivelul UE, a cazurilor de discriminare, a infracțiunilor motivate de ură și a discursului instigator la ură, atât împotriva persoanelor LGBTQAI+ cât și a altor categorii de persoane, precum și aspecte precum amploarea acestui fenomen, impactul negativ al acestuia și natura sa transfrontalieră[2].
Situația din România
Comunitatea LGBTQAI+ este unul dintre grupurile cele mai expuse discursului instigator la ură și infracțiunilor motivate de ură în România, alături de comunitatea romă. Potrivit unui raport al Agenției Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA)[3], realizat pe baza unui amplu sondaj la nivelul tuturor statelor UE, 82% din persoanele LGBTQAI+ din țara noastră se tem să își manifeste afecțiunea în public, pentru a nu fi victima unei agresiuni[4]. Aceste informații sunt confirmate de un raport publicat de Asociația MozaiQ în 2022, care arată că 33,42% dintre persoanele LGBTQAI+ participante la sondaj au avut contact cu cel puțin un cadru didactic universitar care folosește adesea un discurs ostil persoanelor din această comunitate[5], iar unul dintre respondenți a declarat că universitatea sa „nu oferă spații sigure persoanelor din comunitate”[6]. În același timp, experiența persoanelor trans din România arată că aproape jumătate (48%) au avut experiențe negative la locul de muncă asociate cu identitatea de gen[7].
Studiile concluzionează că doar un procent extrem de mic din cazurile de abuz sau discriminare sunt raportate autorităților competente: 11% la nivelul UE, respectiv 8% în România[8]. Principalele motive pentru neraportarea cazurilor la nivelul UE sunt legate de neîncrederea că acest lucru ar schimba ceva (41%), neîncrederea că incidentul ar fi luat în serios (22%), neîncrederea în autoritățile publice (21%), reticența de a-și dezvălui orientarea sexuală sau identitatea de gen (22%) și necunoașterea procedurilor de raportare (15%)[9].
Situația de facto cu privire la încălcările drepturilor persoanelor LGBTQAI+, precum discriminarea sau discursul de ură, are un rol important în ce privește vizibilitatea și accesul efectiv la drepturi[10], după cum arată și studiul FRA, potrivit căruia 53% din persoanele LGBTQAI+ din România nu își exprimă (aproape) niciodată apartenența la acest grup, iar un procent de 23% își exprimă rar această identitate.
Numărul sancțiunilor aplicate pentru incitare la ură sau discriminare este extrem de redus în România, iar colectarea datelor cu privire la acestea este deficitară.
Propuneri de îmbunătățire a protecției comunității LGBTQAI+ la nivel național
Mai multe organizații nonguvernamentale, printre care și Centrul pentru Resurse Juridice, au formulat recent recomandări pentru îmbunătățirea protecției persoanelor LGBTQAI+ împotriva discursului instigator la ură și a infracțiunilor motivate de ură, printre care menționăm următoarele:
- includerea identității de gen printre criteriile protejate de Codul Penal[11];
- corelarea legislației din domeniul combaterii discriminării și definirea clară a noțiunii de discurs al urii, delimitarea mai clară a competențelor autorităților publice și elaborarea unor proceduri de individualizare a amenzilor contravenționale aplicate în astfel de cazuri[12];
- menținerea unei “stabilități legislative”, în special în domeniul penal[13];
- corelarea indexării statistice a infracțiunilor motivate de ură de către Poliția Română, Ministerul Public și Ministerul Justiției[14];
- formare personalului Poliției Române, al parchetelor, al instanțelor de judecată, a CNA, a CNCD, a avocaților cu privire la infracțiunile motivate de ură și discursul instigator la ură[15] și cu privire la orientarea sexuală și identitatea de gen[16];
- implementarea deciziei CEDO în cazul M.C. și A.C. vs. România și colectarea de date dezagregate privind infracțiunile motivate de ură;[17]
- stabilirea unor sancțiuni clare pentru personalul autorităților publice competente care săvârșesc acte de abuz sau violență împotriva persoanelor LGBT+[18].
Material realizat în cadrul proiectului Monitorizarea drepturilor omului, la zi, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă inclusivă!
[1] A se vedea procesul legislativ, până la această dată, la https://www.europarl.europa.eu/legislative-train/theme-a-new-push-for-european-democracy/file-hate-crimes-and-hate-speech
[2] A se vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu: O Europă mai favorabilă incluziunii și mai protectoare: includerea discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură în lista infracțiunilor incriminate de UE din 9.12.2021, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52021DC0777&from=NL#footnote3 și studiile pe care se bazează aceasta.
[3] FRA, A long way to go for LGBTI equality, 2020, https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2020-lgbti-equality_en.pdf.
[4] https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2020-lgbti-equality_en.pdf p. 26
[5] MozaiQ, Raportul Național Campus Pride: Experiențe LGBTQIA+ în mediul universitar din România, https://www.mozaiqlgbt.ro/wp-content/uploads/2022/10/Raportul-National-Campus-Pride_compressed.pdf p. 16
[6] MozaiQ , Raportul Național Campus Pride Experiențe LGBTQIA+ în mediul universitar din România, https://www.mozaiqlgbt.ro/wp-content/uploads/2022/10/Raportul-National-Campus-Pride_compressed.pdf p. 19
[7] MozaiQ , Trans on the Labour Market in Romania A national report on the career paths, employability and workplace experiences of transgender, non-binary and intersex Romanians trans_on_the_labour_martket_in_romania.pdf (mozaiqlgbt.ro) p. 86.
[8] https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2020-lgbti-equality_en.pdf p. 36.
[9] https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2020-lgbti-equality_en.pdf p. 37.
[10] Studiu Ipsos Pride 2023: Atât în România, cât și la nivel global, 9% dintre adulți se identifică drept LGBT+, https://www.ipsos.com/ro-ro/studiu-ipsos-pride-2023-atat-romania-cat-si-la-nivel-global-9-dintre-adulti-se-identifica-drept-LGBT
[11] Studiu Centrul de Resurse Juridice, István Haller, 2021-2022: Infracțiuni Motivate de Ură și Discursurile Urii, Situația din România, https://www.crj.ro/wp-content/uploads/2023/02/Raport-Infractiuni-motivate-de-ura-2021-2022_feb23-1.pdf, p. 105.
[12] Idem.
[13] Idem.
[14] Idem.
[15] Idem.
[16] https://www.mozaiqlgbt.ro/wp-content/uploads/2023/10/INDEXUL-EGALITATII.-Revendicarile-politice-ale-comunitatii-LGBT-din-Romania.pdf pg. 21.
[17] https://www.mozaiqlgbt.ro/wp-content/uploads/2023/10/INDEXUL-EGALITATII.-Revendicarile-politice-ale-comunitatii-LGBT-din-Romania.pdf pg. 21.
[18] Idem.
