- Ce prevede legea
„Drogurile reprezintă, cu siguranță, un subiect intens dezbătut în prezent, din cauza efectelor pe care le produc și a fenomenului de trafic și consum care ia amploare pe zi ce trece. Astfel, sunt afectate tot mai multe persoane, iar cei mai afectați sunt tinerii. (…)
Instituțiile școlare se confruntă în momentul de față cu o foarte mare problemă și anume consumul de droguri și al produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive, în rândul tinerilor. Asfel rezultatele școlare ale acestora sunt influențate în mod negativ, ceea ce duce în majoritatea cazurilor la absenteism școlar.”[1]
Astfel prevedea expunerea de motive a proiectului de lege ce avea să devină ulterior Legea nr. 45/2023, cea mai recentă adiție în sistemul românesc al politicilor publice anti-drog. Cum se poate observa, accentul se pune pe tineri, identificați drept victime dar și principala cauză a consumul de droguri, în special în instituțiile școlare.
Concluzia expunerii de motive, respectiv soluția pentru combaterea acestui fenomen infracțional este identificată sub o singură formă, anume „soluția legislativă a creșterii cuantumului pedepselor”.[2] Este clar din această motivare legislativă că autoritățile sunt îngrijorate de faptul că drogurile îi determină pe copii să lipsească de la școală. Răspunsul la această problemă? Să-i trimită la închisoare. Dar e oare aceasta prima și singura soluție? Este întemeiată și eficientă?
La nivel global, politicile publice în materie de droguri pot să se axeze fie pe modelul justiției penale, de o manieră punitivă, fie pe modelul sănătății publice, care pun accent pe protecție și tratare.[3] Din păcate, România încă folosește primul model,[4] iar având în vedere noile inițiative legislative, se pare că se îndepărtează din ce în ce mai mult de abordarea centrată pe sănătate publică a altor state europene.
Statul român a început să implementeze această practică după 1989, luând exemplul Statelor Unite ale Americii, care se baza în general pe prohibiția producției, traficului și consumului de droguri.[5] În prezent, Legea nr. 143/2000 și Legea nr. 194/2011 sunt instrumentele principale în acest „război împotriva drogurilor” pe care autoritățile române continuă să-l poarte, în ciuda schimbării atitudinilor în celelalte state.[6]
Legea nr. 143/2000 incriminează traficul de droguri (Art. 2 și Art 3), deținerea de droguri pentru consum propriu (Art. 4), dar și punerea la dispoziție a unei locuințe sau a unui local pentru consumul ilicit de droguri (Art. 5) sau îndemnul la consumul ilicit de droguri de mare risc (Art. 10).[7] Deținerea de droguri de risc pentru consum propriu se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, iar în cazul drogurilor de mare risc, consumul propriu este sancționat cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.[8] De asemenea, prin sus-menționata Lege 45/2023, dispozițiile referitoare la traficul de droguri de risc au fost înăsprite, pedeapsa cu închisoarea crescând de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi[9] la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.[10]
- Date despre tineri și consumul de droguri
Agenția Națională Antidrog (ANA) arată în Raportul Național privind situația drogurilor din 2021 că cele mai comune droguri în rândul populației generale sunt noile substanțe psihoactive, urmate de cannabis, deși acesta din urma este cel mai cunoscut în rândul elevilor.[11]
Potrivit aceluiași raport, noile substanțe psihoactive (NSP), precum „El Padrino”, „Spice” sau „Euphoria”, au fost consumate în proporție de 10,3% de populația tânără cu vârste între 15 și 34 de ani cel puțin o dată de-a lungul vieții, iar când vine vorba de populația școlară, procentul a fost de 3,2%.[12] Aceste date nu arată o creștere față de 2020, ci sunt exact la fel, uitându-ne la raportul ANA din anul precedent.[13] Există însă o diferență în modul de raportare la datele din 2019 respectiv:
„15-24 ani – 10,8% consum experimental, 5,5% consum actual și, respectiv 4,4% consum recent – şi 25-34 ani – 10% consum experimental, 4,9% consum recent și, respectiv 4% consum actual”[14]
Această modalitate de referire ilustra mult mai bine, pe sectoare diferite de vârstă, tipurile diferite de consum. Unirea acestor categorii de vârstă și înlocuirea sintagmei „consum experimental” cu cea de „cel puțin o dată de-a lungul vieții” duc la o interpretare ne-nuanțată a datelor care poate fi dusă ușor în sfera senzaționalului în comunicarea publică.
În ceea ce privește consumul de cannabis, datele ANA din 2021 arătau că 9,5% din tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani „au încercat să fumeze canabis de-a lungul vieții”, cu o proporție de 8,7% din adolescenții de peste 16 ani raportând același lucru (și 1% dintre ei debutând de la vârsta de 13 ani).[15]
Datele sunt similare cu cele de la nivel european. Studiul european online privind drogurile, citat de Agenția Națională Antidrog în raportul său, menționează că 246 din cei 262 de respondenți consumatori de droguri consumaseră cannabis.[16] De asemenea, media în Uniunea Europeană (2020) a tinerilor 15-24 de ani care au încercat cannabis în ultimul an era de 19,2%,[17] pe când în România (2020) era de 7,2%,[18] ceea ce arată că suntem sub media europeană.
În prezent, cannabisul este încadrat în tabelul III specific categoriei drogurilor de risc, spre deosebire de drogurile de mare risc incluse în tabelele I și II.[19] Există, însă o nouă propunere legislativă, PL-x nr. 430/2022, care a fost adoptată de Senat și așteaptă aprobarea Camerei Deputaților, care prevede că deținerea de droguri de risc pentru consum propriu ar urma să fie sancționată cu închisoarea de la 1 la 5 ani, fără a mai prevedea și posibilitatea sancțiunii mai ușoare a amenzii penale.[20] Prin urmare, dacă Camera Deputaților nu va face anumite modificări asupra textului, s-ar ajunge ca o proporție foarte mare dintre tineri să riște pedeapsa cu închisoarea pentru drog de risc mai scăzut și care este printre cele mai utilizate.
Au existat și alte proiecte de lege, precum varianta inițială a proiectului de lege L 851/2022[21] în care se prevedea că minorii 14-18 ani care cumpărau sau dețineau droguri în mod repetat ar fi putut primi pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la 1 an sau amenda.[22] La fel, inițiativa legislativă PL-x nr. 96/2023, care prevedea testările anti-drog în unitățile de învățâmânt[23]. Ambele au fost respinse de către Senat.[24] Însă astfel de propuneri legislative sunt îngrijorătoare în ceea ce privește direcția înspre care merge reglementarea românească.
- CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
2021 a fost anul cu cele mai multe condamnări pentru infracțiuni care au implicat drogurile, 54% (559) pentru trafic de droguri, iar 36,6% (354) pentru deținere de droguri pentru consum propriu.[25] Numărul condamnărilor pentru simplul consum de droguri a fost de asemenea la cel mai înalt nivel înregistrat, cel puțin dublu față de anii precedenți.[26] Aceste numere au fost înregistrate înainte ca legislația să devină mai aspră, ceea ce înseamnă că ar trebui să ne așteptăm la numere mai mari pentru 2023. Între timp, organizațiile internaționale au luat o altă poziție anti-drog, cea bazată pe sănătate publică.
Experții ONU solicitau în 2023 ca statele să-și schimbe strategia „războiului împotriva drogurilor” într-una centrată pe sănătate și pe respectarea drepturilor omului.[27] De asemenea, și UE, în strategia sa în materie de droguri 2021-2025, solicită o abordare care să promoveze sănătatea publică[28] și furnizarea de alternative eficiente împotriva sancțiunilor coercitive.[29] O astfel de alternativă ar putea să fie proiectul de lege L 384/2023, care dezincriminează deținerea de cannabis în limita a 3 grame, pentru consum propriu, și o trece în rândul contravențiilor.[30] Deși acest proiect a fost respins de Senat, a fost trimis la Camera Deputaților, aceasta fiind camera decizională.[31]
Prin urmare, propunem următoarele recomandări:
- Adaptarea rapoartelor ANA astfel încât să reflecte statisticile despre consumul de droguri într-o manieră comprehensivă și care să nu stigmatizeze tinerii.
- Adoptarea unei politici anti-drog centrate pe sănătate publică și care se aliniază la standardele internaționale și europene.
Material realizat în cadrul proiectului Monitorizarea drepturilor omului, la zi, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă inclusivă!
[1] Expunerea de motive a PL-X nr.549/2019, Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi a Legii nr.194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, care avea să devină Legea 45/2023, p 1, URL: em718.pdf (cdep.ro) accesat la 5 ianuarie 2024.
[2] Idem.
[3] Vlad-George Zaha, Alina Dumitru, Costin-Aurel Militaru, Politicile publice antidrog în România: Între justiție penală și sănătate publică (Sept 2023), Analiză, Friedrich Ebert Stiftung, p 3, URL: 20633.pdf (fes.de) accesat la 5 ianuarie 2024.
[4] Idem.
[5] Idem, p 4.
[6] Idem, p 2-4.
[7] LEGE nr. 143 din 26 iulie 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, URL: Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri – REPUBLICARE (idrept.ro) accesat la 5 ianuarie 2024.
[8] Idem.
[9] LEGE nr. 143 din 26 iulie 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri – REPUBLICARE*, Art 2, URL: Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri – REPUBLICARE (idrept.ro) accesat la 8 ianuarie 2024.
[10] LEGE nr. 45 din 1 martie 2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru modificarea Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, Art I pct 3, URL: Legea 45/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru modificarea Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare (idrept.ro) accesat la 8 ianuarie 2024.
[11] Raport național privind situația drogurilor (2022), România: Noi evoluții și tendințe, Agenția Națională Antidrog, p 23, URL: RN_2022.pdf (gov.ro) accesat la 8 ianuarie 2024.
[12] Idem, p 54.
[13] Raport național privind situația drogurilor (2021), România: Noi evoluții și tendințe, Agenția Națională Antidrog, p 51, URL: *RN_2021.pdf (gov.ro) accesat la 8 ianuarie 2024.
[14] Raport național privind situația drogurilor (2020), România: Noi evoluții și tendințe, Agenția Națională Antidrog
P 67, URL: *RN_2020_final.pdf (gov.ro) accesat la 8 ianuarie 2024.
[15] Supra n 11 (2022).
[16] Idem, p 24.
[17] European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction, European Drug Report 2021: Trends and Developments (2021), Varianta în Română, p 16, URL: European Drug Report 2021: Trends and Developments | www.emcdda.europa.eu accesat la 8 ianuarie 2023.
[18] Raport național privind situația drogurilor (2021), România: Noi evoluții și tendințe, Agenția Națională Antidrog, p 24, URL: RN_2021.pdf (gov.ro) accesat la 8 ianuarie 2024.
[19] Supra n 7, tabelele I,II și III.
[20] PL-x nr. 430/2022, Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, pct 2, URL: se523.pdf (cdep.ro) accesat la 8 ianuarie 2024.
[21] L 851/2022, pentru modificarea art.8 din Legea nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, URL: Alaris Capture Pro Software (senat.ro) accesat la 8 ianuarie 2024.
[22] Forma inițiatorului a L 851/2022, LEGE pentru modificarea şi completarea „Legii nr. 194 din 7 noiembrie 2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare” Şl „Legii nr. 143 din 26 iulie 2000 privind prevenirea şi combaterea trafîcului şi consumului ilicit de droguri”, URL: Alaris Capture Pro Software (senat.ro) accesat la 8 ianuarie 2024.
[23] Pl-x nr. 96/2023, Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr.194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, URL: pl81.pdf (cdep.ro) accesat la 8 ianuarie 2024.
[24] Camera Deputaților, Proces legislativ la Camera Deputaților, Pl-x nr. 96/2023, URL: URMARIREA PROCESULUI LEGISLATIV (cdep.ro) accesat la 8 ianuarie 2024.
[25] Supra n 3, p 6.
[26] Idem.
[27] UN experts call for end to global ‘war on drugs’ (23 June 2023), United Nations Human Rights Office of the High Commissioner, URL: UN experts call for end to global ‘war on drugs’ | OHCHR accesat la 9 ianuarie 2024.
[28] Strategie UE în materie de droguri 2021-2025, Consiliul Uniunii Europene, Preambul pct 2, pg 2, URL: pdf (europa.eu) accesat la 9 ianuarie 2024.
[29] Idem, pct 7.4, pg 20.
[30] Proiect de lege L384/2023, Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, Art I.1, p 1, URL: 23L384FG.PDF (senat.ro) accesat la 9 ianuarie 2024.
[31] Adresa prin care inițiativa legislativă L 384/2023 este trimisă la cealaltă cameră, URL: Alaris Capture Pro Software (senat.ro) accesat la 9 ianuarie 2024.
