Către:
Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, dlui. Președinte Ion-Marcel Vela
Grupul de suport tehnico – științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României , dlui. Președinte dr. Raed Arafat
Guvernului României, dlui prim-ministru Ludovic Orban
Președintelui României, dlui. Klaus Iohannis
București,
23 martie 2020.
E nevoie de protecție sporită pentru persoanele cu dizabilități din centre, a pacienților din spitalele de psihiatrie și a vârstnicilor din azile în contextul pandemiei COVID-19!
Măsurile de izolare, carantinare și distanțare socială pot afecta în mod direct viața persoanelor cu dizabilități aflate în instituții psihiatrice sau sociale, precum și în comunitate. Acestea pot depinde de ajutorul direct și continuu al unui îngrijitor pentru a se hrăni, îmbrăca, spăla sau pentru a-și lua tratamentul. Persoanele cu dizabilități și cele cu boli cronice aflate în instituții deja supraaglomerate au un risc crescut la îmbolnăvire și contaminare. Guvernul României prin Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență trebuie să se asigure că persoanele cu dizabilități și pacienții cu probleme de sănătate mintală sunt reprezentați și protejați de la cel mai înalt nivel. Este vorba de supraviețuirea a cel puțin 30.000 de persoane cu dizabilități sau pacienți la psihiatrie și vârstnici plasați în peste 1000 de instituții și a aproape un milion de persoane cu dizabilități în toată țara.
Cunoscută fiind vulnerabilitatea persoanelor cu dizabilități și în special a persoanelor cu dizabilități psihosociale și intelectuale plasate în centrele rezidențiale, spitalele de psihiatrie sau în azilele pentru vârstnici, mai multe instituții internaționale de apărare a drepturilor omului au transmis îngrijorări și recomandări referitoare la protecția persoanelor cu dizabilități.
Astfel, recomandările Comitetului European pentru Prevenirea Torturii, Tratamentelor Inumane și Degradante (ECPT), ale Raportului special pentru drepturile persoanelor cu dizabilități și ale Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, au o relevanță deosebită.
Centrul de Resurse Juridice atrage atenția că România riscă să se confrunte cu o criză nu numai ca urmare a vechilor deficiențe din sistemul de îngrijire a sănătății, dar și din cauza suprapopulării secțiilor și spitalelor de psihiatrie, a centrelor rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități, a condițiilor proaste de igienă și de îngrijire și raportare a infecțiilor respiratorii din aceste instituții, a subdimensionării cu profesioniști a serviciilor sociale și medicale (există centre fără psihologi, consilieri vocaționali, asistenți sociali și ergoterapeuți, există spitale fără medic pedopsihiatru), a lipsei alternativelor la instituționalizare, a aplicării incorecte a dispozițiilor internării nevoluntare, a absenței domeniului psihiatriei din atenția guvernanților, a lipsei serviciilor de telemedicină în psihiatrie, a lipsei instrumentelor de petiționare și cercetare eficientă a plângerilor și a deceselor, a abuzurilor emoționale, fizice și sexuale din aceste locuri, a lipsei monitorizării periodice și independente a acestor instituții.
Până în prezent nu există informații publice cu privire la numărul persoanelor cu dizabilități sau al celor cu probleme de sănătate mintală (diagnosticate anterior pandemiei) aflate în centrele de izolare sau de carantină destinate populației generale. Nu sunt disponibile nici informații despre numărul persoanelor internate în spitalele de psihiatrie care provin sau au avut contact cu persoane întoarse din regiunile sau țările afectate de pandemie. Măsurile privind protecția sănătății personalului medical și social din spitalele de psihiatrie, centre rezidențiale sau azile nu au fost publicate.
Comitetul European pentru Prevenirea Torturii, Tratamentelor Inumane și Degradante (CPT) a publicat în 20 martie 2020, ”Declarația Principiilor referitoare la tratamentul persoanelor private de libertate în contextul pandemiei coronavirus (COVID-19)”[i]. Redăm mai jos cele mai relevante principii în contextul situației pacienților din spitalele de psihiatrie și a rezidenților cu dizabilități plasați în centrele de tip rezidențial:
- Întrucât un contact personal strâns încurajează răspândirea virusului, toate autoritățile competente ar trebui să depună eforturi concertate pentru a recurge la alternative la privarea de libertate prin instituționalizare sau internare nevoluntară la psihiatrie. O astfel de abordare este imperativă, în special, în situații de suprapopulare a acestor instituții. În plus, autoritățile ar trebui să reevalueze nevoia de a continua internarea nevoluntară a pacienților psihiatrici; să apeleze la alternative la instituționalizare prin externarea sau dezinstituționalizarea lor pentru a fi îngrijiți în comunitate;
- Luarea tuturor măsurilor posibile pentru protejarea sănătății și siguranței tuturor persoanelor cu dizabilități instituționalizate, a pacienților internați nevoluntar în spitalele de psihiatrie, a vârstnicilor din azilele de bătrâni, a minorilor, în special a celor cu dizabilități aflați în centrele de plasament. Acestea vor contribui și la păstrarea sănătății și siguranței personalului;
- Personalul trebuie să fie asigurat în număr suficient și format, să beneficieze de toate măsurile de protecție și siguranță a sănătății, pentru a continua să lucreze;
- Persoanele cu dizabilități instituționalizate/internate sau în carantină trebuie să primească informații complete, în forma și limbajul pe care îl înțeleg, despre orice fel de măsuri care au legătură cu prevenirea și răspândirea virusului;
- Orice măsură de restricționare a libertății de mișcare aplicată în scopul de a preveni răspândirea COVID-19 trebuie să aibă o bază legală și să fie necesară, proporțională, să respecte demnitatea omului și cu aplicabilitate pe termen limitat; astfel, ar trebui sporită atenția autorităților asupra aplicării măsurilor de contenționare și izolare a persoanelor aflate în aceste instituții;
- Persoanele cu dizabilități instituționalizate sau pacienții psihiatrici, precum și cei din carantină trebuie să beneficieze de sprijin psihologic suplimentar;
- Orice restricții privind contactul cu lumea exterioară, inclusiv vizitele, ar trebui să fie compensate de un acces sporit la mijloace alternative de comunicare (cum ar fi telefon, comunicare audio-video prin internet);
- Monitorizarea de către organisme independente rămâne o protecție esențială împotriva relelor tratamente. Statele ar trebui să continue să garanteze accesul acestora în toate locurile privative de libertate, inclusiv în locurile în care sunt ținute persoane în carantină. Cu toate acestea, ar trebui luate măsuri de precauție pentru respectarea principiului „a nu face rău”, în special atunci când vor interacționa cu persoane în vârstă și cu persoane bolnave.
Raportul special ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, Catalina Devandas, a atenționat asupra faptului că situația persoanelor cu dizabilități din instituții, spitale de psihiatrie și penitenciare este deosebit de gravă, având în vedere riscul ridicat de contaminare și lipsa monitorizării independente, agravată de utilizarea puterilor sporite de măsuri de urgență din motive de sănătate:
„Restricțiile ar trebui să fie strict adaptate și să folosească mijloacele cele mai puțin intruzive pentru a proteja sănătatea publică”, a spus ea. „Limitarea contactului cu persoanele dragi lasă persoanele cu dizabilități total neprotejate de orice formă de abuz sau neglijare în instituții. Statele au o responsabilitate crescută față de această populație datorită discriminării structurale pe care o întâmpină.”[ii]
Comisarul pentru drepturile omului, Consiliul Europei a transmis că ”este crucial ca autoritățile să ia măsuri care să nu conducă la discriminare și să fie proporționale cu obiectivele urmărite. Accesul la asistența medicală pentru toate grupurile de populație pe baza unor dovezi medicale solide este în mod clar prioritar. (…) Îndemn toate statele membre să asigure comunicarea în format adaptat astfel încât mesajele transmise să ajungă la toate persoanele.”.[iii]
CRJ solicită Guvernului României să trateze cu seriozitate aceste recomandări și să se asigure că persoanele cu dizabilități, chiar dacă sunt invizibile în comunitatea noastră, nu sunt uitate de către Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență.
Pentru mai multe informații:
Georgiana Pascu, Manager de Program, Centrul de Resurse Juridice
Tel. 0729 881159, email: gpascu@crj.ro
[i] Sursa CPT: https://www.coe.int/en/web/cpt/-/covid-19-council-of-europe-anti-torture-committee-issues-statement-of-principles-relating-to-the-treatment-of-persons-deprived-of-their-liberty-
Traducere în limba română / CRJ: https://www.crj.ro/principii-referitoare-la-tratamentul-persoanelor-private-de-libertate-in-contextul-pandemiei-covid-19-comitetul-european-pentru-prevenirea-torturii-tratamentelor-inumane-si-degradante/
[ii] COVID-19: Who is protecting the people with disabilities? – UN rights expert, Catalina Devandas: https://www.ohchr.org/EN/NewsEvents/Pages/DisplayNews.aspx?NewsID=25725&LangID=E
[iii] We must respect human rights and stand united against the coronavirus pandemic: https://www.coe.int/en/web/commissioner/-/we-must-respect-human-rights-and-stand-united-against-the-coronavirus-pandemic
