UPDATE 2 noiembrie 2021: După nenumărate adrese și depunerea unei plângeri prealabile la cabinetul Primului Ministru, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene confirmă ceea ce organizația noastră, Centrul de Resurse Juridice, a avertizat în toate solicitările și luările de poziție: Comisia nu va accepta construirea locuințelor protejate.
Solicitări/observații CRJ:
➢ CRJ consideră că investițiile de tip case de tip familial pentru copii cu dizabilități și locuințe protejate reprezintă o formă de segregare si de discriminare.
➢ CRJ propune înlocuirea acestor măsuri cu intervenții care să vizeze servicii în comunitate, și nu doar în reședințele de județ, ci și în comune, asistenți maternali și stimulente pentru familii, constituirea unor echipe mobile care sa ajungă inclusiv in mediul rural, locuințe sociale pentru
persoanele cu dizabilități instituționalizate, centre de recuperare de specialitate adecvate in fiecare mediu urban/din comuna, asistenți personali, stimulente pentru familii.
În document se arată că: MIPE a încercat moderarea divergenței, pentru a putea lua o decizie de finanțare prin POIDS, dar soluția a venit dintr-o a treia sursa, respectiv Comisia Europeana care ne-a transmis prin corespondenta din 27 septembrie 2021 că nu este de acord cu procesul de dezinstituționalizare prin locuințe protejate (nici de 12 persoane, nici de 6 persoane). În consecință, propunerea FONPC nu a fost preluată în versiunea revizuită a POIDS.
Corespondența completă cu MIPE poate fi consultată aici, inclusiv răspunsul de mai sus, față de care CRJ a revenit deja cu solicitarea de a ne fi transmisă corespondența dintre MIPE și Comisia Europeană. Am cerut, totodată, corectarea și completarea paragrafelor care se referă la discuțiile din ședința din 10 august a Comitetului POIDS.
_____________________________________________
Centrul de Resurse Juridice a primit invitația de a participa în Comitetul de definire a priorităților pentru Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS) care este în pregătire acum la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Am insistat, atât în ședințele comitetului de până acum (august 2020 – vezi aici documentul și august 2021), cât și în corespondența pe care o avem cu ministerul și în observațiile pe care le-am făcut în scris la solicitarea acestuia, asupra pericolului ca banii europeni să fie direcționați, exact ca în guvernările anterioare, tocmai către componentele asupra cărora Comisia Europeană și Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități avertizează că nu trebuie întreținute din astfel de sume.
În concret, CRJ a transmis:
- Precum am comunicat deja anterior (august 2020 şi şedinţa 10 august a.c) și precum Diagnoza ANDPDCA publicată în decembrie 2020, confirmă: legislaţia şi standardele existente ale locuințelor protejate (LP) limitează autonomia beneficiarilor și în practică, locuințele protejate pot institui un tip de îngrijire de tip instituțional. Așadar nu sunt conforme cu obligațiile României sub Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CDPD). Aceasta prevede că viața independentă în comunitate poate avea loc doar în afara instituțiilor rezidențiale de orice tip, iar locuințele protejate sunt considerate instituţii mai mici de tip rezidenţial.
- În plus, experiența din perioada de programare 2014-2020 arată că banii sunt alocați acestor LP cu centru de zi (CZ), și de 3 ani, în cele mai multe dintre locații, nu s-au pus nici măcar bazele acestor construcții din finanțarea POR (fără să mai amintim despre servicii în comunitate finanțate prin POCU), în timp ce aprox. 18.000 de oameni mor şi viața lor se degradează în instituții. Fapt care este cunoscut la nivelul ministerului pe care îl conduceți, cel puțin la alocările din POCU pentru dezinstituționalizare, așa cum se vede în răspunsul de mai jos:
Cel mai recent caz care este acum și mediatizat, cel din CRRNPAH Călinești – Prahova, unde un vârstnic cu dizabilități a fost bătut şi omorât de un infirmier; fratele acestuia, beneficiar al CRRNPAH- Călinești este încă în spital. CRJ monitorizează situația (https://s9.ro/1gm6 ) și doreşte o întâlnire cât mai urgentă cu Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a discuta acest caz, precum și alte neconcordanțe referitoare la construirea de LP cu CZ şi, de asemenea, stagnarea procesului de dezinstituţionalizare din fondurile europene.
- În același timp, precum am menționat, locuințele protejate nu sunt o soluție pentru un trai independent. Vrem să evidențiem din nou, ca măsurile destinate persoanelor cu dizabilități să fie servicii în comunitate, cu asistenți personali, locuinţe sociale, decontarea chiriilor şi/sau locuinţe cumpărate, acces nerestricționat la serviciile de recuperare din comunitate şi nu segregarea în servicii de tip locuire cu un centru de zi. Am remarcat măsura locuințelor sociale în program: în ce măsură vizează și persoanele cu dizabilități? Vorbim de construire sau inchirere/renovare a locuințelor sociale existente?
Precum apare și în Diagnoza ANDPDCA: “Locuirea socială poate fi văzută ca un instrument care să sprijine incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, prin crearea unei plase de siguranță și stabilitate odată cu asigurarea accesului la locuire în condiții adecvate.”
De asemenea, rolul asistenților personali ar trebui consolidat, reprezentând cel mai important serviciu pentru viața independentă.
- Prezentările din cadrul şedinţelor din august 2020, respectiv, august 2021, nu fac referire la Analiza de nevoi a persoanelor din instituțiile rezidențiale, o analiza a disponibilității serviciilor și infrastructurii sociale în comunitate şi la cum au ajuns experţii Ministerului la acţiunile din Prioritățile 2, 5, 6, în mod deosebit la rezultatul de 47 de echipe mobile şi 47 de echipe de asistenţă juridică, la decizia asupra locuințelor protejate etc. Aşadar, există o fundamentare a acestor acţiuni bazată pe nevoile persoanelor din instituţii şi o formulă de calcul? Cum au fost implicaţi şi consultaţi beneficiarii direcţi ai acestor măsuri, anume, persoanele cu dizabilităţi instituţionalizate și ce opțiuni li s-au oferit înainte de decizia asupra acestor acțiuni? Există un document asumat la nivelul ministerului în acest sens? În ce măsură prin finanțarea a 47 de echipe de asistență juridică (! atenție, nu servicii,ci două persoane angajate pentru un județ !) se va asigura finanțarea serviciilor de sprijin în luarea deciziilor care vor înlocui măsura punerii sub interdicție declarată neconstituțională prin Decizia CCR din iunie 2020? Exact aceste observații și propuneri de amendarea a formei POIDS 2020 – au fost transmise de CRJ prin documentul răspuns din august 2020 (anexat și aici).
- Comitetul CDPD a declarat în mai multe rânduri că viața independentă nu poate fi asigurată în instituții, indiferent de mărime. În afară de Comentariul general nr. 5, unde statelor părți li se cere să se asigure că fondurile nu sunt cheltuite pentru întreținerea / renovarea / construirea oricărei forme de instituție sau instituționalizare, Comitetul CDPD a reiterat acest lucru și în observațiile din 2014 pentru Uniunea Europeană, precum și pentru statele membre în decursul anilor.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, Comitetul CDPD a recomandat „să consolideze monitorizarea utilizării Fondurilor Structurale și de Investiții Europene, astfel încât să se asigure că acestea sunt utilizate strict pentru dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru persoanele cu dizabilități din comunitățile locale și nu pentru reamenajarea sau extinderea instituțiilor [și] de suspendare, retragere și recuperare a plăților dacă se încalcă obligația de a respecta drepturile fundamentale. “
De asemenea, dorim să vă aducem la cunoştinţă că Raportorul special al ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități și Raportorul special pentru locuințe adecvate ca componentă a dreptului la un nivel de trai adecvat, precum și dreptul la nediscriminare, în acest context au trimis o scrisoare către Comisia Europeană în mai 2020. Aceasta trage semnale de alarma cu privire la utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene pentru a investi în instituții existente sau pentru a înlocui instituțiile la scară largă cu altele mai mici (adică transinstituționalizarea). Aceasta scrisoare contine referire și la proiectele din România sub P.O.R/8/8.1/8.3/B/1. (Sursa: https://s9.ro/1gm5 )
În mai multe rapoarte și observații finale pentru statele părți întocmite de către Comitetul CDPD, unele dintre următoarele elemente sunt recurente: îngrijorările cu privire la faptul că investițiile vizează transferul rezidenților de la instituții mari în grupuri de case/locuinţe mai mici (ceea ce este contrar dispozițiilor articolului 19, după cum se prevede în Comentariul general nr. 5), apelul de a opri investițiile în construirea / renovarea instituțiilor (inclusiv cu fonduri UE) și de a investi în servicii de viață independentă în comunitate, precum și apelul pentru revizuire și / sau dezvoltare a strategiilor de dezinstituționalizare / strategiilor naționale pentru a trăi independent, pentru a le face conforme cu cerințele CDPD. Aceste recomandări sunt transferabile pentru România atât investițiilor în locuinţele protejate pentru adulţi, cât şi caselor de tip familial pentru copiii. O altă diagnoză despre abuzurile din casele de tip familial (finanţate şi de fondurile europene) este elaborată de către Disability Rights Internațional pentru Bulgaria.
Acestea fiind spuse, vă rugăm Domnule Ministru, să ne acordaţi o întrevedere în cel mai scurt timp posibil cu referire la situaţia instituţiilor şi a acţiunilor finanţate de fonduri europene.
Georgiana Pascu
Centrul de Resurse Juridice / manager program
gpascu@crj.ro
tel. 0729 881 159
___
CORESPONDENȚA INTEGRALĂ CRJ / MIPE poate fi consultată aici.
