Discriminare, stima de sine și sistemul educațional din România: propuneri de intervenție privind situația tinerilor romi și a tinerilor romi LGBTQ

Această lucrare urmărește formularea unor recomandări în scopul îmbunătățirii politicilor publice educaționale din România privind tinerii romi și în particular, tinerii romi LGBTQ. Societatea românească are cel mai înalt grad de neîncredere și de intoleranță față de comunitățile rome și comunitățile LGBTQ[1], care sunt și cel mai des țintele discursului de incitare la ură, rasist și intolerant[2]. Membrii comunităților rome și LGBTQ experimentează violențe fizice și abuzuri în România.[3] Hărțuirea, stigmatizarea și discriminarea acestora au loc de asemenea și în cadrul educațional,[4] afectând astfel sănătatea și starea de bine a tinerilor ce aparțin acestor comunități.

Descarcă documentul aici.

Pornind de la o analiza succintă a relației dintre stima de sine, sistemul educațional din România și prezența pregnantă a discriminării și stigmatizării și a efectelor acestora asupra tinerilor, propunem prin această lucrare o serie de intervenții pe mai multe nivele cu scopul de a combate discriminarea și stigmatizarea tinerilor romi și a tinerilor romi LGBTQ și de a preveni internalizarea stigmatului.

[…] m-au și agresat fizic. Pentru asta, am abandonat școala la un moment dat. Îmi era oricum greu cu materiile de la școală și eram în urmă, dar trebuia suplimentar să fac față și greutăților acestora.[5]

Participanții la întâlnirile proiectului INTERSECT, romi (și) LGBTQ au observat că există o lipsă a vizibilității persoanelor rome LGBTQ atât în afara, cât și în interiorul comunităților lor. O altă nevoie identificată este cea de comunicare corectă despre romi LGBTQ, punând accent pe nevoia de a întări mândria de a aparține minorității rome/ rome LGBTQ, participanții vorbind despre o „imposibilitate de a fi tu însuți/ însăți, de afirmare a identității proprii îngrădită de societate”. Mulți dintre participanți s-au declarat bucuroși de oportunitatea proiectului care adresează intersecționalitatea între etnie și apartenență la comunitatea LGBTQ, fiind dornici de a se implica în activități ulterioare și considerând foarte necesare astfel de discuții.[6]

Material realizat în cadrul proiectului “INTERSECT – Altfel despre discriminare”,  finanțat de Programul Drepturi, egalitate și cetățenie al Uniunii Europene (2014-2020).




[1]Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, Sondaj de Opinie la Nivel Național Privind Nivelul Discriminării in România si Percepțiile Actuale asupra Infracțiunilor Motivate de Ură, 2018.

[2]Comisia Europeana impotriva Rasismului si Intolerantei (ECRI), Raportul ECRI privind România (al cincilea ciclu de monitorizare), 2019.

[3]Idem. 

[4] Centrul de Resurse Juridice, Nediscriminarea în educație. O analiză a situației actuale din perspectiva nediscriminării în mai multe sectoare ale sistemului educațional românesc, 2020, accesat la 17.07.2021.    

[5]Povestea Dorei, persoană romă maghiară non-binară, accesat la 17.07.2021

[6]Raport întâlnire INTERSECT Timișoara.