Patru petiții redactate și înaintate CNCD privind criterii discriminatorii în acordarea de locuințe sociale

La data de 11.01.2022 Centrul de Resurse Juridice a publicat studiul „Identificarea criteriilor discriminatorii în acordarea locuințelor sociale” care examinează situația la nivel național cu privire la stabilirea punctajelor și a criteriilor pentru acordarea de locuințe sociale prin hotărâri de consiliu local, din perspectiva accesului la locuințe sociale a grupurilor vulnerabile la discriminare și/ sau categorii defavorizate.

Studiul identifică o tipologie a criteriilor incluse în hotărâri, care discriminează categoriile de persoane eligibile pentru locuințe sociale, deseori stabilind criterii suplimentare care au acest rezultat sau efect. Exemple de criterii discriminatorii sunt cele care acordă puncte suplimentare pentru solicitanții care sunt funcționari publici, angajați în instituții ori specialiști/ experți în diferite domenii sau care dovedesc „interesul copiilor lor pentru școală”. Prezența a 2, 3 și 4 criterii discriminatorii într-o singură hotărâre de consiliu local prevalează, iar această realitate denotă o discriminare multiplă sau intersecțională în accesul la locuințe sociale. Au fost identificate cazuri în care există până la 8 criterii discriminatorii într-o singură hotărâre (Baia Mare, județul Maramureș) sau 7 (Alba Iulia și Ocna Mureș, județul Alba și Dorohoi, județul Botoșani).  

În urma cercetării întreprinse în elaborarea studiului, Centrul de Resurse Juridice a redactat și înaintat patru petiții către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării privind criteriile discriminatorii adoptate prin Hotărârea nr. 583/2021 a Consiliului Local al Mun. Cluj-Napoca, Hotărârea nr. 415/2016 a Consiliului Local al Mun. Baia Mare, Hotărârea nr. 45/2021 a Consiliului Local al Mun. Dorohoi, Hotărârea nr. 77/2019 a Consiliului Local al Orașului Ocna Mureș.

Centrul de Resurse Juridice a transmis studiul către toate UAT-urile ale căror adrese de e-mail erau disponibile în mediul online (mare parte dintre ele deja răspunseseră solicitării noastre de informații publice). În urma acestui demers, trei unități administrativ-teritoriale (Cluj-Napoca, Zalău, Breaza) au trimis un feedback referitor la studiu.

• UAT Cluj-Napoca ne-a transmis ca răspuns Hotărârea nr. 583/2021 și raportul de specialitate care a stat la baza emiterii acesteia și conține toate aspectele privind criteriile aprobate, precum și Hotărârea nr. 622/2020 care a fost în vigoare anterior și raportul de specialitate care a stat la baza emiterii acesteia. În raportul de specialitate care a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 583/2021 se observă eliminarea criteriului “VI. Cazuri de excelență: Prin cazuri de excelență se înțeleg cazurile solicitanților care și-au adus aportul la creșterea prestigiului Municipiului Cluj-Napoca sau a țării prin performanțe intelectuale, culturale, sportive, civice, etc. Solicitanții vor depune orice document pe care îl apreciază ca fiind dovadă în obținerea punctajului – 40 puncte”, cu observația că „a fost eliminat pentru evitarea unor situații de interpretare”.

• UAT  Zalău ne-a transmis: „Considerăm că, eliminarea criteriului privind obligativitatea solicitantului de a nu avea debite restante la bugetul local și la furnizorii de utilități publice, ar conduce la complacerea acestor categorii de persoane în a se gospodări doar din beneficii și prestații sociale, devenind dependente de ajutoarele acordate din partea statului. De asemenea, pentru ca aceste categorii de persoane să fie integrate în societate, ele trebuie responsabilizate civic, încurajate să muncească cu forme legale pentru a dispune de resurse financiare și totodată încurajate și susținute să își trimită copiii la școală. În cazul în care în perioada viitoare se vor face modificări la Criteriile de acces la locuințele sociale, aflate în patrimoniul public al Municipiului Zalău, vom ține cont și de studiul întocmit de către dumneavoastră.”

• UAT Breaza ne-a transmis: “recomandările finale ale studiului Accesul la locuințe sociale și nediscriminarea vor rămâne în atenția autorităților publice locale și vor fi aplicate în practicile privind repartizarea, încheierea, exploatarea și administrarea spațiilor cu destinația locuință aflate în proprietatea privată a orașului Breaza.”

După cum se observă am primit un număr foarte mic de răspunsuri. Acestea, cât și lipsa de reacție a celorlalte municipii și orase confirmă concluziile din studiu, respectiv că prezintă necesitate, precum și urgență, acțiunea consiliilor locale de a revizui hotărârile prin eliminarea criteriilor care discriminează.

Din cel puțin unul dintre răspunsuri reiese, într-un mod implicit, rasismul instituționalizat de care dau dovadă autoritățile locale, rasism care rezultă din toate acțiunile pe care le întreprind în privința minorității rome, de la evacuări forțate (în cazul UAT Cluj-Napoca) până la adoptarea de criterii discriminatorii în materie de locuire, criterii care exclud din start populația romă. Eșecul colectiv al UAT-urilor în a asigura accesul la servicii publice persoanelor pe baza originii etnice a acestora constituie discriminare.

Locuința socială nu este un premiu de bună-purtare, ci o măsură de natură socială prin care se pune în practică, în concret, dreptul la locuire ca parte fundamentală a dreptului la viață privată. Se omit, de asemenea prevederile Legii nr. 116/2002 a marginalizării sociale, care definesc categoria dezavantajată ca fiind acea categorie de persoane care fie se află pe o poziţie de inegalitate în raport cu majoritatea cetăţenilor datorită diferenţelor identitare faţă de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere şi marginalizare.