Interdicția judecătorească – statisticile care nu interesează pe nimeni: 42.000 de oameni.

În România sunt înregistrate peste 850.000 de persoane cu dizabilități. În iulie 2020, judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că punerea sub interdicţie judecătorească nu mai este constituţională, şi art.164 alin 1 din Codul Civil a fost abrogat. În ultimii 10 ani, peste 47.000 de persoane au fost puse sub interdicţie judecătorească. Statul român nu a colectat date despre situaţia concretă a acestor zeci de mii de oameni: unde, cum şi cu cine trăiesc, ce nevoi au şi dacă starea lor s-a îmbunătăţit. De aproape un an, CRJ solicită serviciilor de autoritate tutelară de la nivelul comunelor şi oraşelor, date privitoare la persoanele puse sub interdicţie. Iniţial ne-am adresat Direcţiei pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne dar fără succes, motiv pentru care ne-am adresat instanței [1]. 

Situația devine serioasă în contextul în care din iulie 2020, punerea sub interdicţie judecătorească este declarată neconstituțională iar guvernul împreună cu autorităţile publice locale sunt obligate să adopte mecanisme de sprijin în luarea deciziilor, calibrate la necesitățile fiecărei persoane cu dizabilităţi. Potrivit CCR, sistemul de interdicție judecătorească încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor plasate sub acest regim extrem de restrictiv [2]. În plus, Curtea a constatat că punerea sub interdicție încalcă drepturile fundamentale, deoarece nu diferențiază în funcție de gradele de incapacitate, nu ia în considerare diversitatea intereselor individuale, nu are o perioadă de timp prestabilită și nu este supusă revizuirii periodice. Curtea a subliniat că „lipsa capacității poate lua o varietate de forme”, iar proporționalitatea lipsește din legislația actuală privind capacitatea juridică.

Ca urmare a declarării neconstituționale a art. 164 alin. 1 Cod Civil prin Decizia CCR nr. 601/2020 a fost constituit un grup de lucru la care CRJ a fost invitat și a participat săptămânal cu propuneri și dezbateri alături de reprezentanții Ministrului de Justiție, Ministerului Public, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Sănătății, ANDPDCA și Asociația Tonal, Fundația Pentru Voi și Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS. În cadrul acestor dezbateri săptămânale au fost analizate propunerile de modificare a reglementărilor din Codul Civil şi din Codul de Procedură Civilă, propuneri ce trebuie să meargă în paralel cu modificările din Codul Muncii și o serie de alte legi speciale, prin care va fi detaliat mecanismul de funcționare a măsurilor de sprijin în luarea deciziilor pentru persoanele cu dizabilități. 

Centrul de Resurse Juridice a demarat, în acest context, o radiografiere fără precedent a situației persoanelor aflate sub interdicție judecătorească la nivel național. Începând cu aprilie 2021 am adresat solicitări de informații în temeiul Legii 544/2001 Serviciilor de Autoritate Tutelară din fiecare unitate administrativ-teritorială din România (orașe, municipii, comune, sate etc.), dar și câtorva instanțe (judecătorii și tribunale), aflate în apropierea marilor centre rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilități instituționalizate. Solicitările se referă la numărul de persoane cu dizabilități cu măsură de ocrotire prin punerea sub interdicție judecătorească, astfel cum dispunea art. 164 alin 1 Cod civil . 

__________________________

Am inițiat acest proiect cu convingerea că fiecare ființă umană are dreptul inalienabil de a-și manifesta voința și preferințele, iar acest drept și abilitate, deopotrivă, stă la baza exercitării capacității juridice. Acest demers este în egală măsură un sprijin în definirea instrumentelor de lucru pentru modelul de sprijin în luarea deciziei, ce vizează 3 grupuri de persoane cu dizabilități intelectuale/ dizabilități psihosociale/ AVC și boli neurologice degenerative. În final, aceste date vor contribui la documentarea și fundamentarea modificărilor legislative, pentru a putea dezvolta un model de sprijin în luarea deciziilor care să prevină excluziunea socială.  

CRJ va prezenta, pe măsură ce va primi, procesa și interpreta datele venite din teritoriu, statistici și informații care ilustrează situația persoanelor cu dizabilități aflate sub măsura ocrotirii prin interdicție judecătorească. De asemenea, datele vor fi incărcate pe un suport interactiv (hartă) care va permite consultarea acestora și vizualizarea informațiilor pe criterii geografice sau de altă natură.

____________________________

[1] CRJ a solicitat, încă din octombrie 2020, atât către DEPABD, cât și ANDPDCA, să furnizeze o statistică completă și corectă a persoanelor cu dizabilități puse sub interdicție judecătorească. Cu toate acestea, DEPABD a refuzat să furnizeze un răspuns complet solicitării noastre pe motiv că nu ar fi informații publice. Ulterior, CRJ s-a adresat instanței și  a obținut astfel confirmarea faptului că informațiile solicitate sunt de natură publică.
https://www.crj.ro/crj-vs-depabd-2020-2021/ 
[2] https://www.crj.ro/ccr-a-decis-punerea-sub-interdictie-este-neconstitutionala/
[3] Ocrotirea interzisului judecătoresc Art. 164. (1) Persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității mintale, va fi pusă sub interdicție judecătorească.