IDAHOBIT 2022: Încă un atac asupra drepturilor fundamentale

17.05.2022

Anul acesta, de Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Bifobiei și Transfobiei, celebrată pe data de 17 mai, vrem să atragem atenția asupra unei noi iniţiative legislative cu prevederi contrare principiilor de drepturile omului, prevederi care instigă la homofobie și transfobie.

Astăzi, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaților a pus în dezbatere[1] proiectul de lege propus de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), partener de coaliție guvernamentală cu PSD și PNL prin care se dorește modificarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Proiectul a fost adoptat tacit luna trecută de către Senatul României, cu un aviz nefavorabil din partea Consiliului Economic și Social (CES)[2] care, în februarie, motiva că „propunerea legislativă încalcă standardele minime referitoare la drepturile copilului, garanțiile constituționale și ghidajul din partea Curții Constituționale din Decizia nr.907 din 2020”, ghidaj rezultat în urma unei alte inițiative de modificare a acestei Legi, în 2019.   

Iată câteva dintre modificările propuse de inițiatorii proiectului de lege[3]:

  • La articolul 9, includerea definiției identității unui copil, respectiv „Identitatea la naștere este compusă din următoarele elemente: a) numele, b) sexul, c) cetățenia, d) naționalitatea”, în condițiile în care „3(1) Sexul copilului este stabilit de către medicul care a asistat sau a constat nașterea”,  „3(2) Sexul copilului nu poate fi altul decât cel feminin sau masculin”, iar „1(2) Copilul are dreptul la păstrarea identității sale stabilite la naștere”. Prin expunerea de motive, inițiatorii justifică: „în viziunea noastră, vulnerabilitatea amintită [vorbind de copii drept categoria cea mai vulnerabilă în condițiile accesului lărgit la informații] poate fi diminuată cu ajutorul legislației prin definirea cât mai exacta a identității copiilor la naștere”.

Prin Decizia nr.907/ 2020 asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.7 alin.(1) lit.e), introduse prin articolul unic al Legii pentru modificarea art.7 din Legea educației naționale nr.1/2011[4], Curtea Constituțională a României a conchis că „evoluțiile normative la nivel național, al Consiliului Europei, al UE, reflectate în jurisprudența Curții Constituționale, CEDO, Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), susțin și evidențiază faptul că identitatea de gen/egalitatea de gen reprezintă mai mult decât sexul biologic/diferențele biologice[…]. Statul român și-a asumat, de aproape două decenii, prin norme exprese, această viziune, România fiind racordată la evoluțiile internaționale în materie prin dispozițiile art.20 din Constituție, care stabilesc prioritatea celor mai înalte standarde de protecție a drepturilor fundamentale”. De asemenea, Curtea reiterează că legislația României interzice discriminarea pe criterii de orientare sexuală și “cuprinde soluții legislative pentru situații vizând schimbarea de sex, distincția între noțiunile de „sex” și „gen”, 20 așadar, dispoziții clare și în concordanță cu obligațiile asumate de România ca parte semnatară a unor tratate internaționale referitoare la domeniul materiei „identității de gen”.

Identitatea unei persoane nu poate fi “limitată“, cu atât mai puţin legislativ, fiind o propunere care nu include copiii intersex, care nu diferențiază între sex și gen (exclude copiii trans) şi care poate constitui o încălcare a articolului 8 din Convenţia ONU pentru drepturile Copilului, care se referă la dreptul la identitate să fie respectat şi garantat aşa cum şi-o asumă acesta.   

  • la articolul 46,  punctul i, inițiatorii propun ca părinții sau reprezentanții legali să aibă opțiunea de a-și scuti copiii de la „programe de educație sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor”, cât și schimbarea denumirii de „educație sexuală” în „educatie de sănătate sexuală”.

După cum menționează și avizul negativ al CES, România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naşterilor în rândul mamelor adolescente, iar educaţia sexuală este recunoscută ştinţiific drept benefică şi recomandată de comunităţile de specialiştii, iar organizaţiile reprezentative ale elevilor, studenţilor şi tinerilor susţin introducerea educaţiei sexuale în şcoli. 

Aceeași decizie CCR nr 907/ 2020 spune că „o constrângere de natură legală, în sensul interzicerii pentru personalul didactic și pentru elevi și studenți, în toate spațiile de învățământ, a activităților în vederea „răspândirii” – adică, practic, a oricărui act de a face cunoscute/ a cunoaște opiniile privitoare la identitatea de gen contrare celei impuse de stat, teorie ce poate veni în contradicție cu opinii, convingeri sau poate chiar cu identitatea de gen pe care o persoană o percepe, este contrară demnității umane”.

Nu în ultimul rând, după cum remarcă şi CES, opţiunile religioase ale părinţilor nu pot fi invocate pentru a limita dreptul la educaţie al copilului, inclusive educaţie pentru sănptate şi privind sănptatea reproducerii (vezi CEDO, Doja şi alţii î. Germaniei, 2010), lucru reiterate şi de Comisarul pentru Drepturiel Omului al Consiliului Europei în 2020[5].    

  • ultimă modificare propusă la articolul 89 unde se specifică dreptul unui copil de a fi protejat împotriva a diverse, inițiatorii pun pe același plan abuzul, neglijența, exploatarea, traficul, migrația ilegală, răpirea, violența, pornografia prin internet cu ”difuzarea prin orice mijloace de conținuturi privind devierea de la sexul stabilit la naștere sau popularizarea schimbării de sex sau a homosexualității”, „precum și a altor forme de violență, indiferent de mediul în care acesta [copilul] se află.”

Iniţiatorii dau dovadă nu doar de o lipsă severă de informare cu privire la orientare sexuală, sex şi identitate de gen, dar şi de un discurs de ură, punând pe acelaşi plan o serie de infracţiuni cu educaţia despre sănătate, egalitate de gen şi nediscriminare, în general. Prin extindere, această modificare va cuprinde orice persoană, organizaţie sau instituţie care are iniţiative de acest fel, iar organizaţiile LGBTQ+ nu ar mai avea cum să îşi continue activitatea sau să existe ca atare. Revenind la avizul negativ al CES, acesta citează CEDO care a arătat că “legislaţia adoptată de Federaţia Rusă prin care aceasta interzice ’promovarea homosexualităţii’, cu scopul declarat de apărare a minorilor nu serveşte unui interes public legitim şi, mai mult, a întărit stigma şi prejudecăţile şi a încurajat homophobia, fapt incompatibil cu valorile  unei societăţi democratice. [ Bayev și alții c. Rusia (2012)”. Opinia Comisiei de la Veneţia referitoare la o modificare legislativă similară din Ungaria conchide cu concluzii similare (Opinia nr. 1059/ 2021[1]).   

Dezbaterea de astăzi din Comisia pentru drepturile omului asupra acestei propuneri de modificare legislativă s-a amânat, dar urgenţa unei reacţii colective rămâne, astfel încât această nouă iniţiativă care este, în fapt, contrară intereselor copilului şi ale societăţii româneşti, per ansamblu, să rămână doar atât: o iniţiativă.    


[1] https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2021)050-e

[1] http://www.cdep.ro/co/docs/F-189499955/05_17.pdf

[2] Aviz referitor la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272- 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului (b32-03.02.2022)

[3] https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2022/b32.pdf

[4] https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2021/01/Decizie_907_2020.pdf

[5] https://www.coe.int/en/web/genderequality/-/comprehensive-sexuality-education-protects-children-and-helps-build-a-safer-inclusive-society#:~:text=Comprehensive%20sexuality%20education%20protects%20children%20and%20helps%20build%20a%20safer%2C%20inclusive%20society,-Strasbourg%2027%2F07&text=Sexuality%20is%20an%20integral%20part,schools%20is%20a%20sensitive%20issue.


Material realizat în cadrul proiectului Nediscriminarea, dincolo de cuvintecu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

WP-Backgrounds by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann