Activităţi informativ-educative: rezolvarea conflictelor prin mediere şi practici restaurative

Sute de elevi şi cadre didactice au aflat mai multe despre rezolvarea conflictelor prin mediere și practici restaurative

Zece sesiuni de informare desfășurate în cinci unități de învățământ pre-universitar din Bucureşti şi judeţul Ilfov, peste 400 de participanţi (elevi, consilieri şcolari, profesori, directori, membri ai Consiliilor de administraţie) şi o temă centrală de discuţie: combaterea şi prevenirea conflictelor și violenței din şcoli prin utilizarea medierii şi practicilor restaurative (reparatorii). Acesta este bilanţul lunilor februarie şi martie, două luni pline de entuziasm şi provocări, în care echipa proiectului „Calitate în educaţie prin mediere şi practici restaurative a arătat sutelor de participanţi că soluţiile bazate pe comunicare şi dialog pentru situaţiile de conflict şi violenţă sunt o soluție reală cu un impact pozitiv asupra climatului educațional.

Evenimentele au inclus prezentări, vizionări de filme educative, dezbateri şi analize pe baza unor cazuri concrete de violenţă din şcolile româneşti, toate acestea având drept scop familiarizarea elevilor şi cadrelor didactice cu tehnicile de mediere şi practici restaurative (reparatorii).

Consilierii şcolari şi elevii, promotori ai medierii şi practicilor restaurative

Consilierii şcolari joacă un rol foarte important în școala românească ei fiind persoanele la care elevii sau cadrele didactice pot apela în situaţii de conflict sau violenţă.

Mariana Gaşpar este consilier şcolar la Liceul Teoretic cu clasele I-XII „Mihail Kogălniceanu” din Snagov (jud. Ilfov). Ea a fost gazda noastră chiar la începutul primăverii pe 1 martie, acest moment marcând simbolic şi o schimbare de perspectivă în ceea ce priveste abordarea conflictului şi violenţei la liceul Mihail Kogălniceanu. „Proiectul ne-a ajutat să găsim răspunsuri la unele întrebări şi ne-a făcut să privim fenomenul violenţei dintr-o altă perspectivă, şi anume aceea de a reconstrui împreună relaţia umană distrusă, prin implicarea ambelor părţi”,  spune Mariana Gaşpar.

Dacă până acum se urmărea strict o procedură şi se sancţiona comportamentul inadecvat al elevilor implicaţi în conflict, acum avem posibilitatea să ne mai acordăm o şansă şi să reevaluăm răul pe care ni l-am facut nouă şi l-am făcut celor din jur. Impactul pe care l-a avut această nouă abordare asupra şcolii este unul favorabil, având în vedere că până în momentul de faţă abordarea restaurativă a avut succes. Consider că am mai făcut un pas important în lupta cu violenţa şcolară şi am câştigat încă o dată.”, ne-a mai declarat consilierul şcolar de la Snagov.

Vlad Maior, elev în clasa a X-a la Colegiul Tehnic „Costin D. Neniţescu” din sectorul 3 din Capitală consideră că medierea şi practicile restaurative ar trebui implementate şi în alte licee din Bucureşti sau din ţară, nu doar în cele 12 unităţi de învăţământ incluse în proiect. Vlad a participat la ambele sesiuni de informare din liceu, considerând ca aceste au fost utile pentru colegii săi:

 „Activitățile au fost foarte interesante pentru că elevii au învăţat şi alte modalități de a rezolva un conflict, au aflat că există şi alte metode în afară de bătaie şi violenţă. Colegii mei au fost încântaţi de aceea cred că proiectul ar trebui continuat şi în alte licee din Bucureşti şi din ţară.

Este necesar ca elevii şi profesorii să conştientizeze împreună că cea mai bună soluţie de a rezolva un conflict îl reprezintă medierea şi practicile restaurative deoarece ambele părţi îşi dau seama unde au greşit şi ce pot face pentru remedierea lucrurilor. În plus, cred că e foarte important ca elevii să apeleze la consilierii şcolari şi la profesori ori de câte ori se confruntă cu o situaţie de conflict sau de violenţă”, ne-a explicat Vlad.

Fiecare este responsabil de asigurarea unui climat prietenos în şcoală

Asumarea responsabilităţii reprezintă un element important în aplicarea medierii şi practicilor restaurative deoarece nu se pune accent pe găsirea şi pedepsirea vinovaţilor ci mai degrabă pe a înţelege ce s-a întâmplat şi cum fiecare dintre părţi poate contribui la repararea “răului” produs.

Ema Şeclăman, managerul proiectului, consideră că „este responsabilitatea fiecărei persoane din şcoală să contribuie la crearea unui climat prietenos, în care fiecare să se simtă apreciat, valorizat şi în siguranţă. Încurajăm elevii şi cadrele didactice să apeleze cu încredere la mediere și practici restaurative pentru soluționarea a conflictelor, deoarece ele reprezintă soluții viabile   

Sesiunile de informare în cele 12 unităţi de invăţământ incluse în cadrul proiectului vor continua după 23 aprilie atunci când vacanţa de primăvară va lua sfârşit. Pe această cale invităm cadrele didactice să ne contacteze pentru organizarea unor sesiuni în care să dezbatem soluții de prevenire și combatere a conflictelor și violenței în școli.

Persoană de contact:

Dorian Ilie – Responsabil Comunicare şi Relaţii Publice
Telefon: 0740 248 206
Email: dorian . ilie @ crj . ro

   

 

Proiectul „Calitate în educaţie prin mediere şi practici restaurative” este implementat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), în perioada noiembrie 2010 – octombrie 2012, şi este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa prioritară 1 – „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” , domeniul major de intervenţie: 1.1 – „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”.